Representatives of civil society organizations in Moldova consider the adoption of the so-called draft Law on Capital Liberalization and Fiscal Stimulation inadmissible. The Law would legalize illegalities, would present a legalized form of money laundering, compromise anti-corruption reform and the process of consolidation of the rule of law in the Republic of Moldova.
Organizaţiile societăţii civile consideră inadmisibilă adoptarea proiectului de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală pe motiv că aceasta legalizează ilegalităţi, este o formă legalizată de spălare a banilor, discreditează reforma anti-corupție şi procesul de edificare a unui stat de drept în Republica Moldova.
The civil society organisations draw the attention of the Parliament, the Government, the general public and Moldova’s development partners to the legislative initiatives no. 451 and no. 452 registered in the Parliament on 1 December 2016. These initiatives provide for “capital liberalization”, i.e. exemption from any liability of individuals and companies that have not declared their properties in return for their declaration by 15 April 2017 and subsequent payment of 2% from the value of undeclared property to the state budget. The above-mentioned initiatives also introduce a ban on sanctioning of the public servants for not having declared these properties.
Organizaţiile societăţii civile atrag atenția Parlamentului, Guvernului, societății și partenerilor de dezvoltare asupra inițiativelor legislative nr. 451 și nr. 452 înregistrate în Parlament la 1 decembrie 2016. Aceste proiecte prevăd „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii în favoarea statului a 2% din valoarea averii nedeclarate.
Organizaţiile societăţii civile îşi exprimă profunda îngrijorare privind modalitatea în care este investigat furtul de 1 miliard dolari SUA din sistemul bancar al Republicii Moldova, în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB, moneda naţională a fost depreciată, au fost falimentate intenţionat 3 bănci şi s-a atentat la integritatea fluxurilor financiar-bancare, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei de către grupuri obscure, punând astfel în pericol securitatea naţională, bancară, economică şi financiară a Republicii Moldova.
Societatea civilă îşi exprimă îngrijorarea faţă de intenția de adoptare grabnică a proiectului Legii integrităţii nr. 267. Proiectul conține noțiuni și referiri la instituții care se regăsesc în textele altor proiecte de legi cu privire la integritate care au fost votate recent și încă nu au intrat în vigoare. Pentru a evita riscul adoptării acestui proiect de lege fără o coordonare cu celelalte legi și fără o dezbatere în acest sens cu societatea civilă, solicităm amânarea examinării și adoptării proiectului nr. 267 până la publicarea pachetului de legi cu privire la integritate.
Organizațiile semnatare solicită, în mod repetat, judecarea cauzei penale împotriva ex-premierului Vlad Filat în ședințe publice. Examinarea în continuare a cauzei în ședințe închise doar va alimenta suspiciunea cu privire la inechitatea procedurilor şi politizarea soluţiei.
Organizațiile societății civile semnatare condamnă modul netransparent de adoptare a Legii privind evaluarea integrității instituționale de către Parlamentul Republicii Moldova la 26 mai 2016, produs pe fundalul numeroaselor declarații ale conducerii Parlamentului despre necesitatea intensificării colaborării cu sectorul asociativ.
Organizaţiile semnatare menţionează că pe parcursul procesului de elaborare şi adoptare în prima lectură a proiectului de lege menţionat nu a fost organizată nici o dezbatere şi nici o consultare publică. La fel, organizaţiile semnatare atrag atenţia că autorităţile publice, în speţă Parlamentul, au obligaţia de a consulta cetăţenii, asociaţiile de profil, alte părţi interesate în privinţa proiectelor de acte normative, administrative care pot avea impact social, asupra modului de viaţă şi drepturilor omului.
Procurorul General interimar a solicitat acordul CSM pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătoarei Domnica MANOLE pe motiv că aceasta „a pronunțat cu bună-știință o hotărâre contrară legii” atunci când a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind refuzul în organizarea referendumului.