Autorizarea și executarea construcțiilor în municipiul Chișinău
8 Decembrie 2022
Cercetarea are drept obiectiv general analiza proceselor și autorităților menite să asigure legalitatea și calitatea construcțiilor în municipiu, precum și setarea unor recomandări în vederea îmbunătățirii stării de fapt.
Nota informativă: Evaluarea integrității instituționale – proceduri, rezultate, perspective
Octombrie 2022
Evaluarea integrității instituționale este una din măsurile de control al integrității în sectorul public prevăzute de Legea integrității, nr. 82/2017. Procedura detaliată de evaluare, de testare a integrității profesionale, de întocmire a rapoartelor privind rezultatele evaluării, acțiunile ce urmează a fi întreprinse de către entitățile publice urmare a evaluării sunt reglementate prin Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale. Evident, prevederile legii au fost dezvoltate în acte normative subordonate, inclusiv metodologii. Cadrul normativ aferent evaluării suscită anumite probleme, în special – din perspectiva jurisprudenței Curții Constituționale. Obiect au servit prevederi ce țin de testarea integrității profesionale. CNA raportează mai multe realizări în domeniu și insistă asupra faptului că evaluarea integrității instituționale reprezintă un instrument pro-activ de prevenire a manifestărilor de corupție în activitatea unei entități publice, prin identificarea riscurilor de corupție și de analiză a factorilor care le generează, probarea acestor riscuri prin aplicarea testului de integritate profesională, precum și oferirea recomandărilor de înlăturare a deficiențelor constatate. Totuși, eficacitatea procedurii încă urmează a fi demonstrată, inclusiv, prin monitorizările post-evaluare, care ar demonstra că planurile de integritate aplicate au redus incidentele de corupție în entitățile/domeniile evaluate. Între timp, instrumentul trebuie învigorat și îmbunătățit.
Auditul conformităţii achiziţiilor publice: cum se implementează recomandările Curţii de Conturi?
Octombrie 2022
Prezentul studiu este o continuare a procesului de monitorizare a hotărârilor Curţii de Conturi, realizat de Transparency Internaţional –Moldova pe parcursul a mai multor ani. Având în vedere riscurile înalte de fraudă şi corupţie în domeniul achiziţiilor publice, actuala monitorizare s-a focusat asupra implementării recomandărilor Curţii emise în urma auditurilor conformităţii achiziţiilor publice efectuate într-o serie de ministere în anii 2020-2021.
Ce măsuri au întreprins entităţile auditate pentru a realiza recomandările Curţii de Conturi; care din ele au reuşit şi care au rămas restanţiere în acest proces; cum autorităţile asigură accesul la asemenea informaţii; cum conlucrează Curtea de Conturi cu Cancelaria de Stat, Parlamentul şi organele de drept; ce probleme rămân la ordinea de zi şi cum ar putea fi ele depăşite? – la acestea şi alte întrebări se oferă răspuns în cercetare.
Digest pe raportul OECD
Septembrie 2022
În anul 2020, Republica Moldova s-a alăturat Planului de acțiune anticorupție de la Istanbul, program de evaluare inter pares al Rețelei anticorupție a OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development/Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) pentru Europa de Est și Asia Centrală, și a participat la pilotarea rundei a V-a de monitorizare. Țara a fost evaluată în ceea ce privește 13 arii de activități anticorupție (arii de performanță), în baza indicatorilor și reperelor de evaluare agreate de statele participante. Raportul de monitorizare pe țară a fost făcut public în iunie 2022. În corespundere cu procedura pilot, nu au fost făcute publice scorurile acordate, însă s-au listat punctele tari (indicatorii pentru care țara a obținut cele mai înalte scoruri) și punctele slabe (indicatorii pentru care țara a obținut cele mai joase scoruri). Evident, atât timp cât sunt indisponibile scorurile acordate per indicator, nu putem insista asupra faptului că o oarecare arie de performanță este cea mai problematică. Totuși, cu certitudine, în acest sens, ca studiu de caz poate servi Protecția avertizorilor de integritate, instrument care trebuie să fie valorificat, efectiv și plenar, de Republica Moldova.
Monitorizarea implementarii SNIA
Septembrie 2022
La sfârșitul anului 2021, după aproape un an de la sfârșitul termenului de acțiune, Parlamentul Republicii Moldova a extins, până în anul 2023, perioada de implementare a Strategiei naționale de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2020. Pornind de la acest context, prezenta Notă cuprinde un bilanț al nivelului de implementare a documentului de politici publice anticorupție în perioada inițial programată, dar și o generalizate a lecțiilor învățate în planificarea strategică în domeniu.
Observatorul de Politici Publice Nr. 48
Septembrie 2022
La 6 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” și a acordat vot de încredere actualului Executiv. Evident, la un an de mandat guvernamental, rapoartele și evaluările privind cele realizate sunt mai mult decât potrivite. Totuși, pornind de la carențele planificării activității guvernamentale, în domeniul anticorupție, pare a fi mai valoroasă nu atât evaluarea celor realizate, cât evaluarea măsurii în care sunt asigurate condițiile minime ale unei activități anticorupție eficiente, și anume: existența unei viziuni strategice asumate; dezvoltarea unui cadru normativ potrivit; garantarea independenței instituțiilor responsabile. Prezentul observator de politici publice este dedicat unei analize în acest sens.
Descărcați Observatorul Nr. 48
Observatorul de Politici Publice Nr. 47
August 2022
În conformitate cu art. 9 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Autoritatea este condusă de un președinte, asistat de un vicepreședinte, care sunt numiți în funcții de Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului de Integritate. Durata mandatului președintelui și a vicepreședintelui este de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Mandatul vicepreședintelui se încheie odată cu mandatul președintelui, însă acesta continuă să-și exercite atribuțiile până la numirea unui nou vicepreședinte.
La 5 aprilie, curent, în baza cererii de demisie, a încetat mandatul președintelui Autorității. Cu regret, până în prezent, concursul pentru suplinirea funcției nu a fost lansat, Consiliul publicând, la 21 iulie, curent, pentru consultare publică, proiectul Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcției de președinte al Autorității Naționale de Integritate.
Aprobarea Regulamentului și a tematicii de concurs, dar și a componenței comisiilor de organizare a concursului, de elaborare a subiectelor, de verificare a lucrărilor și de soluționare a contestațiilor, ține de competența Consiliului în virtutea art. 12 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 132/2016, legea citată conținând, în articolele 10-13, mai multe prevederi relevante procedurilor de numire în funcție a conducerii Autorității.
Descărcați Observatorul Nr. 47
Observatorul de Politici Publice Nr. 46
August 2022
La 20 iulie 2022, Consiliul de Integritate (CI) a aprobat Planul de activitate al Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2022. Exercițiul a reconfirmat existența mai multor restanțe și deficiențe în domeniu. Cum de îmbunătățit procesul de planificare strategică a activității ANI și care sunt prioritățile CI în acest sens? Găsiți răspunsuri la aceste întrebări in observatorul de politici publice din această lună.
Descărcați Observatorul Nr. 46
Iulie 2022
Verificarea declarațiilor de avere și interese personale constituie o etapă distinctă a controlului în domeniu. Procesul de verificare este detaliat în art. 27 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, atribuția de verificare revenind inspectorilor de integritate. Prezentul Observator de politici publice, pornind de la o analiză a cadrului normativ și statisticilor privind verificarea declarațiilor, vine cu mai multe recomandări care ar îmbunătăți aplicarea acestei politici de asigurare a integrității instituționale. Recomandările se referă atât la cadrul normativ, cât și la implementare, inclusiv la criteriile de selectare ale categoriilor de persoane, ale căror declarații urmează a fi verificate
Descărcați Observatorul Nr. 45
Descărcați Observatorul Nr. 44
Proiectul de Lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 (articolele 106/1 și 330/2) propune revizuirea unor norme importante din Codul penal – norme privind confiscarea extinsă și îmbogățirea ilicită. Ca remarcă generală reținem că eficientizarea prevederilor este absolut necesară, însă Proiectul, în versiunea sa actuală, suscită unele probleme și ar putea să nu reușească remedierea deficiențelor.
Există prevederi legale privind controlul parlamentar, în general, dar și prevederi legale privind exercitarea controlului asupra activității autorităților anticorupție, însă acestea necesită dezvoltare. Instituția controlului parlamentar trebuie conceptualizată, clarificându-se formele și metodele. Normele trebuie echilibrate – controlul parlamentar nu trebuie să aducă atingere independenței autorităților anticorupție, principiu care trebuie să guverneze activitatea anticorupție. În ceea ce privește controlul parlamentar asupra activității autorităților anticorupție, practicile parlamentare, deseori, par a fi arbitrare și părtinitoare. Prevederile legale privind controlul parlamentar, odată ce au fost instituite, trebuie aplicate plenar și imparțial. În cele ce urmează, după o analiză a modului de exercitare a controlului parlamentar asupra autorităților anticorupție, sunt setate recomandări de îmbunătățire a procesului.
Descărcați Observatorul Nr. 43
În corespundere cu art. 30 alin. 2 din Convenția Națiunilor împotriva corupției, fiecare stat parte ia măsurile necesare pentru a stabili sau menține, conform sistemului său juridic și principiilor sale constituționale, un echilibru adecvat între orice imunitate sau orice privilegiu de jurisdicție acordat agenților săi publici în exercițiul funcțiilor lor și posibilitatea, dacă este necesar, de a cerceta, urmări și judeca efectiv infracțiunile prevăzute de Convenție.
Consiliul de integritate, timp de o jumătate de an, rămâne nefuncțional. Acest fapt periclitează eficiența procesului de control al averii și intereselor personale, conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor în serviciul public. Este imperioasă examinarea oportunității menținerii CI. Cel puțin, este necesară clarificarea statutului și reconsiderarea mandatului CI. Atât timp cât acest lucru nu se întâmplă, noua componență a CI trebuie să depună eforturi în exercitarea cât mai corectă a atribuțiilor. În acest context mai multe acțiuni sunt prioritare.
Descărcați Observatorul Nr. 39
Sinteza nr. 2: Punerea în aplicare a normelor privind constatarea caracterului nejustificat al averii în Republica Moldova
27 Februarie 2022
Republica Moldova dispune de două instrumente care pot fi aplicate pentru a urmări averea titularilor de funcții din sectorul public, în cazul în care aceasta excede veniturile licite: Îmbogățirea ilicită și Constatarea caracterului nejustificat al averii. În prezenta Sinteză ne vom referi la aplicarea prevederilor ce țin de constatarea caracterului nejustificat al averii.
Sinteza nr. 1: Punerea în aplicare a normelor privind îmbogățirea ilicită
27 Februarie 2022
În cadrul reuniunii a 89-a a GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției), care a avut loc în perioada 29 noiembrie – 03 decembrie 2021, în privința Republicii Moldova, în cadrul rundei a IV-a de evaluare, a fost adoptat Raportul interimar de conformitate. S-a concluzionat că nivelul de conformitate a țării cu recomandările GRECO rămâne în general insuficient. Șefului delegației naționale i s-a solicitat să prezinte raportul privind implementarea recomandărilor restante cel târziu până la 31 decembrie 2022.
Observator de Politici Publice Nr. 35 din Decembrie 2021
13 Decembrie 2021
Utilizarea abuzivă a resurselor administrative în procesul electoral trebuie să fie sancționată efectiv și eficient. Pe rolul Parlamentului Republicii Moldova se află Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, nr. 347/2021. Proiectul își propune eficientizarea mecanismelor de prevenire și combatere a corupției politice și electorale, inclusiv a utilizării abuzive a resurselor administrative în procesul electoral. Inițiativa legislativă, însă, ar putea să nu aibă impactul scontat.
Descărcați Observatorul Nr. 35
Jurnalistii Contra Coruptiei Volumul 11
9 Decembrie 2021
Pentru a susține și încuraja jurnaliștii să reflecte argumentat fenomenul corupţiei şi să formeze în societate o atitudine intolerantă faţă de acest viciu, Transparency Internațional – Moldova a inițiat, acum aproape două decenii, concursul „Reflectarea corupției în presă”. Concursul din acest an, al 11-lea la număr, a întrunit 24 autori – jurnaliști tineri, dar și experimentați în domeniu, care au venit cu 70 de articole publicate în mass-media scrisă și electronică. Ediția 11 a cărții “Jurnaliștii contra corupției” include cele mai interesante materiale prezentate la acest concurs.
8 Decembrie 2021
În procesul de evaluare a Curţii de Conturi prin prisma Sistemului Naţional de Integritate, Transparency International – Moldova a efectuat un sondaj în autorităţile publice centrale auditate de Curtea de Conturi pentru a analiza opiniile şi experienţele reprezentanţilor acestora despre comunicarea/relaţiile cu auditorii Curţii în timpul misiunilor de audit; comportamentul, profesionalismul şi integritatea auditorilor; precum şi implementarea recomandărilor Curţii.
Activitatea a fost realizată cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei SUA la Chişinău.
Notă informativă: Transparența activității parlamentare – precondiție a legitimității puterii
7 Decembrie 2021
Potrivit standardelor general acceptate, Parlamentul, în întreaga sa activitate, trebuie să se ghideze de principiile reprezentativității, transparenței, accesibilității, responsabilității si eficienței.
Transparența, de rând cu accesibilitatea, sporesc credibilitatea și, în final, legitimitatea Legislativului. Un Parlament transparent este deschis cetățenilor și responsabil public. Un Legislativ accesibil antrenează cetățenii în procesul de legiferare. Un Parlament netransparent și inaccesibil eșuează în a-și realiza misiunea de a reprezenta cetățenii, precum și de a sta la garda aspirațiilor, intereselor și necesităților acestora. TI-Moldova analizează transparența activității parlamentare in baza câtorva inițiative legislative ce țin de prevenirea si combaterea corupției.
Observator de Politici Publice Nr. 34 din Noiembrie 2021
Disfuncționalitatea Consiliului de integritate periclitează activitatea Autoritatii Nationale de Integritate. Consiliului de integritate îi revine un rol esențial în sistemul controlului averii și intereselor personale, acesta având atribuții importante în activitatea Autorității Naționale de Integritate. TI-Moldova vine cu o succinta analiza a problemelor si propune solutii.
Descărcați Observatorul Nr. 34
Observator de Politici Publice Nr. 33 din Octomber 2021
Încălcarea exigențelor procesului de legiferare, inclusiv a celor menite să asigure transparența decizională, devastează întregul proces. Or, nu numai părțile interesate, dar și deputaţii, comisiile permanente, Secretariatul Parlamentului (Direcţia generală juridică), Guvernul, sunt privaţi de posibilitatea de a se expune în prealabil asupra proiectelor de acte legislative. Grăbirea procedurilor semnalează probleme în activitatea parlamentară. Încălcarea exigențelor procesului de legiferare erodează încrederea cetățenilor în buna intenţie a legiuitorului, care nu ia în calcul așteptările legitime ale cetățenilor de a beneficia de un Legislativ reprezentativ, transparent, accesibil, responsabil și eficient. Legile trebuie să fie bine elaborate, corespunzător fundamentate, consultate public, dezbătute veritabil, votate conștient și asumate responsabil.
Descărcați Observatorul Nr. 33
Implementarea Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) în anul 2020
Rezultatele implementării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție denotă deficiențe:
- planificarea strategică fără o analiză fundamentală a problemelor și în lipsa vreunei viziuni comune a autorităților implementatoare asupra necesităților;
- includerea în documente de politici publice a unor acțiuni irelevante și inoportune;
- includerea în documente de politici publice a unor acțiuni care nu pot fi realizate în esență sau nu pot fi realizate de autoritățile cărora le-au fost atribuite;
- includerea în documente de politici publice a unor acțiuni fără conotație strategică, acțiuni cu un caracter permanent care derivă nemijlocit din atribuțiile autorităților implementatoare. Pe de o parte, sunt generate statistici privind acțiuni realizate, acestea, însă, neavând impact strategic asupra domeniului. Pe de altă parte, dacă nu sunt asigurate premise pentru realizare, acțiunile rămân nerealizate.
Observator de Politici Publice Nr. 32
La 10 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat iniţiativa legislativă înaintată de un grup de deputaţi – Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, nr. 181 din 10.08.2021.
Prin proiect, se propune modificarea mai multor prevederi, dar şi completarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură (Legea nr. 3/2016) cu norme privind evaluarea performanţelor Procurorului General. Potrivit acestora, în scopul aprecierii activităţii şi a corespunderii cu funcţia deţinută, performanţele Procurorului General urmează a fie evaluate de către o comisie de evaluare a performanţelor Procurorului General (comisie), constituită ad-hoc de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Evaluarea performanţelor Procurorului General se iniţiază la sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova sau a cel puţin 3 membri ai CSP şi nu poate avea loc mai des decât o dată în an.
Descărcați Observatorul Nr. 32
Observator de Politici Publice Nr. 31
Reforma justiției, dintotdeauna, a fost un subiect sensibil pentru puteri. Îndelungatele crize politice au lipsit sectorul de un tratament strategic autentic. Din anul 2018, justiția nu mai este guvernată de vreo viziune strategică, în pofida faptului că reforma acesteia a fost declarată ca prioritate de toate partidele și actorii politici. Aceleași constatări pot fi reținute și pentru domeniul anticorupție – rezultatele implementării documentelor de politici publice în domeniu denotă deficiențe comune.
Descărcați Observatorul Nr. 31
Observator de Politici Publice Nr. 30
Potrivit experților, Republica Moldova dispune de un patrimoniu imobil urban și rural considerabil, care merită să fie pus în valoare în mod adecvat. Situația din Chișinău s-a considerat critică. Dacă problemele identificate în Chișinău nu vor fi rezolvate rapid, aceleași mecanisme distructive se vor declanșa în restul țării și vor pune în pericol patrimoniul cultural național în întregime.
Misiunea de evaluare reținuse că, în Chișinău, peisajul urban al centrului istoric este deja puternic afectat de numeroase construcții divergente, reprezentând o arhitectură contemporană neatractivă și de interes scăzut. Multe construcții valoroase sunt utilizate inadecvat, în timp ce altele sunt abandonate – lăsate să degradeze și să se ruineze. 30% din patrimoniul construit este în pericol.
Descărcați Observatorul Nr. 30
Guvernarea deschisă în Republica Moldova: probleme pe ordinea de zi
Prezentul document cuprinde o analiză a elaborării și implementării Planului de acţiuni pentru guvernare deschisă (PAGD) pentru 2019-2020, constările referitoare la anumite probleme în realizarea acestuia şi o serie de recomandări, inclusiv pentru elaborarea următorului plan de acțiuni.
Observator de Politici Publice Nr. 29
În Republica Moldova, justiția constituie unul din cele mai des reformate sectoare. Inițial, documentele de politici în domeniu aveau o abordare segmentară, vizând separat instituții și aspecte. Ulterior, s-a încercat o abordare cuprinzătoare, eforturile de reformă conjugându-se într-un cadru de politici unificat, cum ar fi – Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate în anul 2007.
Descărcați Observatorul Nr. 29
Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate si corupție
Documentarea bazată pe studii de caz și structurată pe perioade ne permite să avem o imagine sistematizată a interesului manifestat de organele de control și de alte instituții ale statului față de faptele descrise în investigații și, respectiv, să urmărim, pe ani, intensitatea acestui interes. Acest studiu este adresat, deopotrivă, publicului, autorităților statului și societății civile care pot să-și facă astfel o imagine și propriile concluzii asupra modului cum funcționează fiecare verigă din sistemul de identificare și sancționare a activităților corupționale.
Curtea de Conturi: evaluare institutionala alternativa
Acest raport reprezintă o evaluare alternativă a Curții de Conturi, din perspectiva a două dimensiuni (lege vs. practică), având ca repere cinci indicatori de bază: independență, integritate, responsabilitate, transparență, eficiență.
Transparenţa activităţii întreprinderilor administrate de stat: raport de monitorizare
La 26 ianuarie 2021, TI-Moldova a prezentat rezultatele studiului privind transparenţa activităţii întreprinderilor administrate de stat, realizat în proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile”, cu susţinerea Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos. Scopul studiului este de a analiza respectarea exigenţelor legale privind dezvăluirea informaţiilor de către întreprinderile de stat (ÎS) şi societăţile pe acţiuni cu capital de stat (SA), identificarea unor eventuale probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei, inclusiv a cadrului legal. Obiect al monitorizării este transparenţa politicilor ce ţin de numirea, activitatea şi remunerarea administratorilor şi membrilor Consiliilor de administraţie a întreprinderilor; tratarea conflictelor de interese; planificarea şi efectuarea achiziţiilor; implementarea recomandărilor organelor de audit şi de control; raportarea despre rezultatele activităţii. Subiecţi ai monitorizării sunt 38 ÎS şi SA administrate de autorităţile administraţiei publice centrale.
Cel de-al doilea raport de conformitate a R. Moldova, adoptat de Grupul de State contra Corupției (GRECO) în runda a IV-a de evaluare, dezvăluie că eforturile depuse în scopul combaterii corupției sunt insuficiente. Runda a IV-a de evaluare a GRECO a fost dedicată prevenirii corupției în rândul deputaților, judecătorilor și procurorilor, procedurii de evaluare fiind supuse principiile etice și normele deontologice, conflictele de interese, declararea activelor, veniturilor, obligațiilor și intereselor.
În urma evaluării, GRECO a făcut 18 recomandări autorităților R. Moldova. Ulterior, 4 dintre acestea au fost calificate ca fiind tratate sau implementate satisfăcător, 10 – implementate parțial, alte 4 rămânând neimplementate. Problemele constatate de experți țin de etica și de imunitatea deputaților, dar și de responsabilizarea procurorilor.
Observatorul de Politici Publice Nr. 28
Proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate – mostră a promovării intereselor private contrar interesului public.
Jurnaliștii contra corupției – 10
Publicația ”Jurnaliștii contra corupției – 10” conține o colecție de investigații jurnalistice prezentate pentru concursul ”Reflectarea fenomenului corupției în presă” organizat de Transparency International – Moldova în parteneriat cu Asociația Presei Independente. Astfel, ediția a X-a a colecției „Jurnaliștii contra corupției” cuprinde 47 de articole, semnate de 15 autori care reprezintă 8 instituții media.
Dosarele de rezonanță: evoluții recente
TI-Moldova efectuează un follow-up pe cazurile penale de sensibilitate publica. Investigarea fraudei bancare nu evoluează suficient. Mai multe recomandări ale Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare, care ulterior au fost reținute și de Parlament, fie nu au fost puse în aplicare, fie au fost implementate cu întârziere și nepotrivit.
Dosarele de rezonanță par a demonstra mai degrabă caracterul selectiv al urmăririi penale și al justiției naționale. Ilan Șor reușește să înstrăineze proprietăți, dar și să evadeze din țară. Lui Vladimir Plahotniuc i se intentează proces penal numai după ce acesta cedează puterea și părăsește țara. Și revizuirea procesului penal al lui Veaceslav Platon ridică semne de întrebare – profilul persoanei nu este fără probleme reputaționale. În acest sens, oricare va fi decizia pe caz, Procuratura va trebui să vină cu argumente convingătoare, dacă dorește să fie percepută ca instituție independentă și impațială.
Spre finele semestrului I al anului 2020, doar 50% din acțiuni ale SNIA au fost calificate ca acțiuni realizate. TI-Moldova analizeaza restantele si comenteaza incorectitudinile si deficientele in metodologia de evaluare a implementarii SNIA
Raport de evaluare a Comisiei Electorale Centrale din perspectiva Sistemului Național de Integritate
Prezentul Raport constituie produsul evaluării Comisiei Electorale Centrale (CEC) din perspectiva Sistemului Naţional de Integritate (SNI). Metodologia SNI a fost elaborată de Transparency International şi aplicată în mai mult de 100 de ţări, inclusiv în Republica Moldova.
În cadrul evaluării au fost identificate o serie de probleme. Astfel, deşi legea oferă CEC resurse adecvate pentru a-şi realiza misiunea, CEC nu este suficient reprezentat în teritoriu. CEC dispune de resurse adecvate pentru a-şi realiza misiunea, însă probleme constituie: insuficienţa spaţiilor de lucru, inclusiv a celor necesare depozitării securizate a echipamentelor şi materialelor electorale; fluctuaţia ridicată a cadrelor şi calificarea insuficientă a personalului; calificarea insuficientă a funcţionarilor electorali, în special, în cazul membrilor consiliilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, desemnaţi de partidele politice.
Observatorul de Politici Publice Nr. 27
”Politica fiscală 2021: Obiective contradictorii într-un context incert”
Monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale
Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a iniţiat în anul 2020 o nouă etapă de monitorizare a politicilor publice anticorupţie, axată pe aplicarea în autorităţile publice centrale (APC) a politicilor prevăzute în Convenţia ONU Împotriva Corupţiei (UNCAC): asigurarea transparenţei decizionale; declararea averilor şi intereselor personale; etica şi meritocraţia; tratarea conflictelor de interese; asigurarea funcţionării sistemului de petiţionare, asigurarea accesului la informaţii prin intermediul paginilor web.
Activităţile de monitorizare sunt parte a unui proiect susţinut financiar de National Endowment for Democracy.
Scopul monitorizării este de a analiza cum autorităţile publice centrale (APC) aplică politicile anticorupţie, a identifica eventuale probleme şi formula propuneri de îmbunătăţire a politicilor, inclusiv de perfecţionare a cadrului legal.
Monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale: Sistemul de petiționare
Transparency International – Moldova a prezentat rezultatele monitorizării sistemului de petiţionare în autoritățile publice centrale (APC). Activitatea este parte a unui proiect susţinut financiar de National Endowment for Democracy, cu scopul de a analiza cum APC aplică politicile anticorupţie prevăzute în Convenţia ONU Împotriva Corupţiei (UNCAC), a identifica eventuale probleme şi formula propuneri de îmbunătăţire a politicilor. Subiecţi ai monitorizării sunt 12 APC, inclusiv 4 entităţi din subordine cu risc sporit de corupţie. Monitorizarea a fost efectuată în iulie–septembrie 2020, perioada de referinţă – anii 2018-2019.
Observatorul de Politici Publice Nr. 26
”Transparency International – Moldova: Modificări la Legea combaterii spălării banilor: proceduri viciate şi riscuri iminente”
Transparency International – Moldova a prezentat rezultatele monitorizării politicii anticorupţie: referitoare la conflicte de interese, incompatibilităţi, restricţii. Activitatea este parte a unui proiect susţinut financiar de National Endowment for Democracy, cu scopul de a analiza cum autorităţile publice centrale (APC) aplică politicile anticorupţie prevăzute în Convenţia ONU Împotriva Corupţiei (UNCAC), a identifica eventuale probleme şi formula propuneri de îmbunătăţire a politicilor. Subiecţi ai monitorizării sunt 12 APC, inclusiv 4 entităţi din subordine cu risc sporit de corupţie.
Observatorul de Politici Publice Nr. 25
”Extinderea mandatului Serviciului Fiscal de Stat cu competențe de efectuare a urmăririi penale comportă riscuri majore”
Opinie la proiectul de Lege cu privire la Curtea Anticorupţie a Republicii Moldova
La 19 iunie 2020, un grup de deputaţi din Grupul parlamentar „Pro Moldova” a înaintat, în calitate de iniţiativă legislativă, Proiectul de Lege cu privire la Curtea Anticorupţie.
Observatorul de Politici Publice Nr. 24
”Responsabilizarea angajaţilor Băncii Naţionale a Moldovei pentru acţiuni ilegale”
Publicat: 11 iunie 2020
Transparency International – Moldova prezintă rezultatele monitorizării a două politici publice anticorupţie: Declararea averilor şi intereselor personale şi Etica şi meritocraţia. Activităţile de monitorizare sunt parte a unui proiect susţinut financiar de National Endowment for Democracy, cu scopul de a analiza cum autorităţile publice centrale aplică politicile anticorupţie prevăzute în Convenţia ONU Împotriva Corupţiei, a identifica eventuale probleme şi a formula propuneri de îmbunătăţire a politicilor.
Observatorul de Politici Publice Nr. 23
”Raportul de activitate al ANI pentru anul 2018: mai bine deloc audiat decât târziu şi superficial”
Observatorul de Politici Publice Nr. 22
”Certificatele de integritate: experiențe și perspective”
Observatorul de Politici Publice Nr. 21
”Creditul din Federația Rusă într-un context epidemiologic și electoral complex”
Publicat: 30 martie 2020
Republica Moldova a ratificat Convenţia ONU Împotriva Corupţiei în 2007, fiind în prezent la cea de-a doua rundă de evaluare a implementării unor capitole din Convenţie. În legătură cu aceasta, Transparency International – Moldova a iniţiat o nouă etapă de monitorizare a politicilor publice anticorupţie, scopul căreia este de a analiza cum autoritățile publice centrale (APC) aplică politicile, a identifica eventuale probleme în implementare și elabora propuneri de îmbunătăţire a politicilor, inclusiv a cadrului legal.
Obiectul monitorizării l-au constituit politicile: asigurarea transparenţei decizionale; asigurarea accesului la informaţii prin paginile web
Observatorul de Politici Publice Nr. 20
“O nouă inițiativă de diminuare a poverii ”Legii miliardului””
Observatorul de Politici Publice Nr. 19
”Opţiuni pentru rezolvarea problemelor generate de „Legea miliardului””
Sondaj al funcţionarilor publici “Calitatea politicilor anticorupţie şi climatul de lucru în autorităţile publice central”
Publicat: 9 decembrie 2019
Transparency International – Moldova a iniţiat în 2019 o nouă etapă de monitorizare a politicilor publice anticorupţie, parte a acestui proces fiind intervievarea funcţionarilor publici din 13 autorităţi publice centrale (APC) şi entităţile din subordinea acestora cu risc sporit de corupţie /1/.
Scopul sondajului este analiza percepţiilor funcţionarilor privind climatul de activitate şi calitatea politicilor anticorupţie aplicate în instituţii, identificarea eventualelor probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei. Sondajul a fost realizat cu suportul National Endowment for Democracy.
Porțile spre Europa: Comerț cu cetățenie de Moldova”
Publicat: 16 octombrie 2019
La solicitarea Secretariatului Transparency International de la Berlin, Transparency International – Moldova a elaborat un raport privind riscurile unor programe Golden Visa netransparente cu referire la Legea ”cetățeniei prin investiții” din Republica Moldova (raportul aici: The Gates to Europe: Moldovan Citizenship for Sale ).
Acest document a fost elaborat în contextul unui efort comun al Transparency International și Global Witness de identificare a riscurilor pentru Uniunea Europeană din promovarea schemelor de cetățenie și reședință, oferite persoanelor terțe, încorporat în raportul ”European Getaway: Inside the Murky World of Golden Visas”/1/ (2018). Conform raportului, majoritatea țărilor UE, în care astfel de scheme sunt implementate, oferă în schimbul unor investiții reședință. Doar 4 țări (Austria, Bulgaria, Cipru și Malta) oferă cetățenie (anexe 1-5), Bulgaria fiind deja determinată să se dezică de acestea.
Accesul la informații în capitalele europene
Publicat: 21 august 2019
Transparency International a prezentat recent un studiu pilot de monitorizare a transparenţei autorităţilor locale din 26 capitale europene, datele fiind colectate în noiembrie 2018. Monitorizarea ar putea servi un instrument util în motivarea şi convingerea autorităţilor de a-şi transparentiza deciziile, a le face mai vizibile publicului şi mai deschise pentru participare, sporind, în acelaşi timp, responsabilitatea aleşilor locali. Ideea cercetării porneşte de la compararea capitalelor europene, pentru a înţelege mai bine diferenţele dintre ţări, a cunoaşte cele mai bune practici şi, în final, pentru a îmbunătăţi accesul cetăţenilor la informaţii şi luarea deciziilor.
Laundromatul rusesc” – schema de spălare a 70 miliarde dolari facilitată de elitele politice din Moldova
Publicat: 21 august 2019
În anul 2014 opinia publică mondială a fost şocată de cea mai mare schemă de spălare de bani din Europa de Est descoperită vreodată, publicată de jurnaliștii de investigație de la OCCRP și numită ”Laundormatul rusesc”. Pe parcursul anilor 2010-2014 miliarde de dolari americani de la băncile rusești au fost spălați prin intermediul instanțelor și băncilor din Republica Moldova, folosind hotărâri judecătorești ilegale privind datoriile false. Fondurile “curățate” au fost transferate în continuare către un grup de societăți de tip off-shore care au conturi în băncile occidentale.
Deși ofițerii de investigații din Moldova pretind că au depistat spălarea a 20 de miliarde de dolari de provenienţă suspectă, dovezile disponibile public demonstrează că suma reală a fondurilor spălate a constituit 70 de miliarde de dolari. Deocamdată nici o persoană din cadrul autorităților de supraveghere și de urmărire penală din Moldova nu a fost condamnată. Dimpotrivă, mai multe persoane responsabile au fost recent promovate la Curtea Constituțională. Această cercetare rezumă argumentele privind modul în care autoritățile de supraveghere și de urmărire penală, subordonate elitelor politice, au ignorat cu bună știință activitățile suspecte, în timp ce Parlamentul și Curtea Constituțională au aprobat modificări legislative și decizii pentru a facilita schema de spălare a banilor.
Documentul integral aici: Russian laundromat Ro
Observatorul de Politici Publice Nr. 18
”Numirea conducerii noi a ANRE versus angajamentele interne și externe ale Republicii Moldova”
Observatorul de Politici Publice Nr. 17
”Monopolurile în prestarea serviciilor medicale afectează interesele contribuabililor şi pacienţilor”
Observatorul de Politici Publice Nr. 16
”Promisiuni electorale puse în sarcina contribuabililor”
Radiografia Fraudelor Bancare: Spălătoria, Furtul Miliardelor Şi Datoria De Stat
Problemele sectorului financiar, în general, şi ale sectorului bancar, în particular, au fost acumulate pe parcursul anilor, indiferent de regimurile şi partidele aflate la guvernare. Sectorul bancar din Republica Moldova este acel element care a făcut posibilă transformarea ţării într-o spălătorie regională de mijloace financiare de provenienţă dubioasă, începând cu anul 2005. De asemenea, acest sector a fost utilizat pentru stoarcerea resurselor financiare din rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) în 2014, furtul miliardelor, cu o convertire ulterioară a datoriilor şi golurilor în datorie de stat. Toate acestea au generat riscuri majore pentru securitatea statului, a sistemului financiar, dar şi pentru cetăţeni în parte. Aceste riscuri sunt generate de tranzitarea şi extragerea resurselor financiare ale Republicii Moldova, ale cetăţenilor care muncesc inclusiv peste hotare, şi plasarea lor în zone off-shore, în bănci comerciale riscante, de mâna a doua, într-o jurisdicţie aflată sub efectul sancţiunilor internaţionale (Federaţia Rusă).
Notă de sinteză: mentoratul procesului de monitorizare a achiziţiilor publice
Publicat: 5 decembrie 2018
Achiziţiile publice sunt parte a unui proces complex prin care trebuie asigurată funcţionalitatea autorităţilor publice, creat un mediu de afaceri competitiv şi promovate practici de utilizare eficientă a mijloacelor publice. La nivel global achiziţiile publice reprezintă, în medie, de la 10 până la 25% din PIB şi aproape 1/3 din bugetele guvernamentale naţionale, înglobând cea mai mare parte a cheltuielilor guvernamentale. Volumul enorm de mijloace antrenate în acest proces şi interacţiunile strânse între sectorul public şi privat fac ca achiziţiile publice să fie extrem de vulnerabile la corupţie.
Assessment on the implementation of the Action Plan for an Open Government 2016-2018 in the Republic of Moldova
Published: December 2018
Following the signing of the Declaration of Principles on Open Government Partnership in 2012, Moldovan authorities have taken important steps to implement the objectives of this partnership, creating in particular multiple information platforms, including data.gov.md, particip.gov.md, services.gov.md, cariere.gov.md, amp.gov.md, aiming at the transparency of the activity of public institutions, the provision of electronic services and the creation of conditions for increasing public involvement in decision-making.
TI-Moldova Report OGP 2016-2018 _eng
Evaluarea implementării Planului de acţiuni pentru o Guvernare Deschisă 2016-2018 în Republica Moldova
După semnarea în 2012 a Declaraţiei de principii privind Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, autorităţile din Republica Moldova au întreprins măsuri importante în vederea implementării obiectivelor acestui parteneriat, creând, în special, multiple platforme informaţionale, inclusiv date.gov.md, particip.gov.md, servicii.gov.md, cariere.gov.md, amp.gov.md, care au avut drept scop transparentizarea activităţii instituţiilor publice, prestarea serviciilor electronice şi crearea condiţiilor pentru creşterea implicării publicului la luarea deciziilor.
TI-Moldova Raport OGP 2016-2018 _rom
Observatorul de Politici Publice Nr. 15
Majorarea salariilor în sectorul public – între declaraţii electorale şi angajamente de politici
Observatorul de Politici Publice Nr. 14
Aviz la Planul de acţiuni pentru o guvernare deschisă 2019-2020
Observatorul de Politici Publice Nr. 13
“Comerț cu carburanți fără taxe plătite la buget – o altă formă de duty-free”
Observatorul de Politici Publice Nr. 12
”Noi riscuri de legiferare a impunităţii şi periclitare a investigaţiilor fraudelor din sistemul bancar”
Observatorul de Politici Publice Nr. 11
”Noua politică fiscală” anunţată de autorităţi: provocări şi riscuri
Observatorul de Politici Publice Nr. 10
Strategia recuperării miliardelor fraudate: quo vadis?
The Stolen Assets Recovery Strategy: Quo Vadis?
Observatorul de Politici Publice Nr. 9
”Prima casă – 2”: divizarea populaţiei după domeniul de activitate şi supunerea bugetarilor?
Observatorul de Politici Publice Nr. 8
Cetăţenia Republicii Moldova prin investiţii: riscuri noi prin excluderea statului din examinarea dosarelor candidaţilor
Observatorul de Politici Publice Nr. 7
Cripto-monede „made in Moldova” – progres tehnologic sau aspirator de lichidităţi şi spălătorie?
Observatorul de Politici Publice Nr. 6
”Prima casă”: un proiect electoral riscant
Observatorul de Politici Publice Nr. 5
• Letonia – element cheie în realizarea spălătoriei banilor şi furtului miliardului: gheaţa s-a spart;
• „Butonul roşu”: schemele de spălare a banilor, modificările legislaţiei privind raportarea şi blocarea tranzacţiilor suspecte.
Observatorul de Politici Publice Nr. 4
Cesionarea contractelor de credit bancar/ipotecar: riscuri de migrare dirijată a creditelor şi imitare a recuperării mijloacelor
Observatorul de Politici Publice Nr. 3
• Recuperarea ”miliardelor fraudate”: între declaraţii şi realităţi;
• Autorităţile locale: o nouă instrucţiune privind emisiunea şi modul de înregistrare a obligaţiunilor emise de autorităţile locale;
• Raportul TI-Letonia: Conexiuni – spălarea de bani în Letonia şi rolul sectorului financiar
Observatorul de Politici Publice Nr. 2
Observatorul de Politici Publice Nr. 1
Observatorul Transparency International Moldova cuprinde analiza unor proiecte de acte legislative si normative de sensibilitate publica din agendele Executivului si Legislativului din Republica Moldova in scopul identificarii potentialelor riscuri pentru interesul public.
Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice
Publicat: 23 august 2018
Cercetarea are ca scop analiza percepţiilor şi experienţelor reprezentanţilor gospodăriilor casnice şi oamenilor de afaceri privind corupţia în Republica Moldova.
Sarcinile cercetării cuprind în special: evaluarea gradului de conştientizare a pericolului corupţiei; stabilirea cauzelor principale ale corupţiei; aprecierea percepţiilor şi experienţelor proprii privind răspândirea corupţiei în diferite domenii, sectoare şi instituţii; analiza situaţiei privind confruntarea cu fenomenul corupţiei, denunţarea cazurilor de corupţie şi soluţionarea legală a problemelor; evaluarea credibilităţii şi nivelului de profesionalism al colaboratorilor unor organe de drept/control; evaluarea nivelului de familiarizare a populaţiei cu noţiuni specifice domeniului anticorupţie; identificarea celor mai eficiente măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei.
Monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar: decembrie 2016 – octombrie 2017
Publicat: 30 octombrie 2017
Prezentul raport realizat de Transparency International – Moldova si IDIS Viitorul cuprinde rezultatele monitorizării evoluţiilor din sectorul financiar-bancar, urmare a fraudelor bancare masive care au avut loc 3 în Republica Moldova, precum şi rezultatele monitorizării recuperării fondurilor fraudate din sectorul bancar în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017. Informaţiile folosite provin de la instituţii publice, inclusiv Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor şi Centrul Naţional Anticorupţie, declaraţii publice făcute de către oficiali din Republica Moldova, rapoartele tematice publice elaborate de instituţii şi companii specializate pe investigaţii, materiale şi declaraţii ale partenerilor de dezvoltare, alte surse disponibile.
Monitorizarea procesului de resetare a sistemului anticorupţie în ianuarie-septembrie 2017
Publicat: 9 octombrie 2017
Transparency International Moldova monitorizează resetarea sistemului anti-coruptie, în particular, procesul de înfiinţare a Autorităţii Naţionale de Integritate, adoptarea Legii integrităţii si implementarea Legii privind evaluarea integrităţii instituţionale.
Monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar: raport preliminar
Publicat: 13 iulie 2017
La 13 iulie 2017, Transparency International – Moldova şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” au prezentat raportul preliminar privind monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar din Republica Moldova în perioada decembrie 2016 – mai 2017. Raportul cuprinde rezultatele monitorizării evoluţiilor din acest sector, urmare a fraudelor bancare masive din Republica Moldova, precum şi rezultatele monitorizării recuperării fondurilor fraudate. Activitatea a fost realizată în proiectul „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption”.
Capturarea statului: cazul Republicii Moldova
Publicat: 16 iunie 2017
Studiul are ca scop de a analiza într-un mod comprehensiv cât de independente şi sigure sunt instituţiile statului de un control politic sau de influenţa unor grupuri înguste de interese şi de a demonstra prin exemple existenţa fenomenului capturării statului în Republica Moldova. Ideea studiului este efectuarea unui follow up concis al evaluării Sistemului Naţional de Integritate, în speţă a capitolelor ce ţin de cele trei ramuri ale puterii de stat şi luarea în vizor a deciziilor de stat luate în beneficiul unor grupuri de interese oligarhice.
Evaluarea funcţionalităţii şi impactului proiectelor de lege privind schimbarea sistemului electoral
Publicat: 31 Mai 2017
În urma multiplelor scandaluri de rezonanţă, provocate în special de furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar şi încercarea de a legaliza banii furaţi prin aşa numitul „proiect de liberalizare a capitalului”, guvernarea actuală a Republicii Moldova s-a compromis. Partidul Democrat din Moldova (PD) care se află în fruntea acestei guvernări şi-a pierdut credibilitatea, înregistrând în sondaje scoruri de 2-4%. Pentru a fugi de răspundere, oligarhul care conduce PD şi a capturat cele trei ramuri ale puterii de stat, tinde cu orice preţ să rămână la guvernare. După ce a testat votul uninominal în Gagauzia, reuşind să „convingă” prin corupere şi şantaj marea parte a aleşilor locali să treacă în tabăra democraţilor, oligarhul încearcă să aplice acest experiment pe scară naţională.
Astfel, PD a venit cu iniţiativa de a schimba sistemul electoral înainte de alegeri. Deşi, aparent, PD insista asupra unui sistem uninominal de alegere a deputaţilor în Parlament, partidul ar fi satisfăcut şi de introducerea unui sistem mixt de alegere a deputaţilor. În acest scop, PD ar fi făcut o înţelegere cu Partidul Socialiştilor (PSRM) care este iniţiatorul oficial al instituirii sistemului electoral mixt. Ambele partide au imitat o luptă politică intensă pe marginea proiectelor, însă acestea sunt foarte apropiate ca structură şi conţinut.
Simulând contradicţiile, ambele partide impun şi populaţiei, si partenerilor de dezvoltare să aleagă, în final, una din cele două opţiuni: ori guvernarea actuală coruptă în frunte cu oligarhul care se declară pro-european, ori PSRM dirijat de un lider pro-rus. Nici prima opţiune, nici a doua nu satisfac cerinţelor populaţiei cu aspiraţii europene.
Construcţia spaţiului locativ din mijloacele cetăţenilor: cum protejăm investitorii?
Publicat: 29 Mai 2017
Punct de pornire pentru această cercetare a fost studiul Transparency International – Moldova (TI-Moldova) “Riscurile investiţiilor în construcţia spaţiului locativ” realizat în 2014, ca răspuns la multiplele semnale privind încălcarea drepturilor cetăţenilor care investesc în construcţia locuinţelor. Studiul a fost axat preponderent pe litigiile apărute în urma proiectelor compromise de edificare a blocurilor locative din mijloacele cetăţenilor investitori şi a venit cu o serie de recomandări de ameliorare a situaţiei în domeniu.
Pentru a vedea cum s-a schimbat în ultimii doi ani starea de lucruri la capitolul protecţia drepturilor cetăţenilor-investitori în construcţia locuinţelor, TI-Moldova a efectuat o nouă cercetare – „Construcţia spaţiului locativ din mijloacele cetăţenilor: cum protejăm investitorii?”, scopul căreia este identificarea problemelor-cheie în domeniul construcţiei locuinţelor din mijloacele cetăţenilor şi actualizarea propunerilor de perfecţionare a cadrului legal în vederea protejării cetăţenilor-investitori şi diminuării prejudiciilor cauzate acestora.
Capturarea mass-mediei şi a altor mijloace de comunicare publică în Republica Moldova
Publicat: 17 Mai 2017
Scopul studiului este de a cerceta situaţia de pe piaţa mass-media şi a sistemelor conexe de informare şi comunicare (bloguri, reţelele de socializare) pentru a identifica potenţiale elemente de capturare a instituţiilor mass-media. În cadrul studiului au fost cercetate cazurile şi formele de manifestare a subordonării politicilor editoriale ale instituţiilor mass-media intereselor personale, politice şi/sau economice ale unor persoane şi grupuri potenţial interesate în manipularea opiniei publice pentru a susţine informaţional, a promova şi justifica în faţa publicului procesul de capturare a statului.
În studiu au fost analizate următoarele aspecte relevante pentru perioada 2013-2016: regimul proprietăţii şi monopolurile pe piaţa mass-media; fenomenul manipulării informaţionale prin intermediul mass-mediei controlate de grupuri de interese; blogurile electronice şi reţelele de socializare ca surse de informare şi comunicare publică în beneficiului persoanelor şi grupurilor potenţial interesate în capturarea statului.
Riscurile investitiilor in constructia spatiului locative
Publicat: 22 Decembrie 2014
Studiul are drept scop evaluarea cadrului legislativ şi instituţional ce vizează raporturile contractuale dintre antreprenorii din construcţii şi cetăţeni (consumatori) constituite în scopul edificării locuinţelor prin atragerea investiţiilor private. Cercetarea este axată preponderent pe litigiile apărute drept urmare a proiectelor abandonate sau compromise pentru construirea blocurilor locative multietajate cu antrenarea sutelor de investitori individuali.
Principalul obiectiv al studiului constă în formularea unor recomandări pentru depăşirea problemelor identificate în urma cercetării, eliminarea deficienţelor majore care împiedică soluţionarea echitabilă a litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată şi crearea condiţiilor în vederea securizării investiţiilor private ale cetăţenilor în construcţia locuinţelor.
Acest studiu a fost realizat de Transparency International – Moldova cu suportul financiar al Fundaţiei Est-Europene din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Opiniile exprimate în el aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorului.
Coruptia in Republica Moldova: perceptiile si experientele proprii ale oamenilor de afaceri si gospodariilor casnice
Publicat: 17 Decembrie 2014
Transparency International – Moldova a realizat această cercetare în colaborare cu Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing “CBS-AXA”, cu susţinerea financiară a Fundaţiei Est-Europene din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.
Cercetarea are ca scop analiza percepţiilor şi experienţelor reprezentanţilor gospodăriilor casnice şi oamenilor de afaceri privind corupţia în Republica Moldova şi evaluarea impactului implementării Strategiei naţionale anticorupţie în anul 2014.
Monitorizarea Transparenţei Întreprinderilor de Stat şi Societăţilor Pe Acţiuni Cu Capital Integral şi Majoritar de Stat din RM
Published: 08 December 2016
Prezentul raport include patru capitole. În primul capitol sunt expuse rezultatele monitorizării transparenţei activităţii întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu capital de stat efectuate în baza analizei informaţiilor recepţionate de la întreprinderi, de la autorităţi publice fondatoare, precum şi de la alte autorităţi precum Curtea de Conturi, Autoritatea Naţională de Integritate, Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne. Capitolul doi însumează rezultatele unei discuţii în grup cu experţi din autorităţile publice şi societatea civilă axată pe problemele de bază în activitatea întreprinderilor statului. Capitolul trei cuprinde propunerile de modificare a cadrului legal din domeniu formulate în baza standardelor OCDE de guvernanţă a întreprinderilor publice, bunelor practici ale unor state şi sugestiilor participanţilor la discuţia în grup. Capitolul IV include articolele jurnaliştilor de investigaţie privitoare la activitatea întreprinderilor de stat realizate în cadrul proiectului.
Cercetarea Transparency International – Moldova are ca scop analiza percepţiilor şi experienţelor reprezentanţilor gospodăriilor casnice şi oamenilor de afaceri privind corupţia în Republica Moldova şi evaluarea impactului implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie în anul 2015. În cadrul acesteia au fost analizate percepţiile şi experienţele respondenţilor privind răspândirea fenomenului corupţiei în ultimele 12 luni în 37 de domenii/sectoare/autorităţi, cu precădere, publice. Răspunsurile la întrebările de tip deschis relevă exemple concrete de corupţie şi alte abuzuri din partea funcţionarilor publici.
Jurnalistii contra coruptiei Volumul 9
Ca urmare a concursului „Reflectarea fenomenului corupţiei în presa scrisă», organizat de Transparency International – Moldova în anul 2014, venim cu această publicaţie care cuprinde peste 50 de articole din cele circa 150 prezentate de către 17 jurnalişti de investigaţie – participanţi la concurs.
Monitorizarea conflictului de interese in Moldova
Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului „Angajarea societăţii civile în monitorizarea conflictelor de interese” finanţat de Comisia Europeană. Proiectul se desfăşoară în patru ţări ale Parteneriatului estic (Armenia, Moldova, Polonia şi Ucraina) de către şase ONG-uri partenere: TI-Moldova, TI-Armenia, TI-Ukraina, Stefan Batory Foundation, Eurasia Partnership Foundation din Armenia şi Institutul de Politici Publice din Ucraina. Prezentul raport pe ţară a fost perfectat de TI-Moldova.
Potenţialii beneficiari ai raportului sunt funcţionarii publici, în special factorii de decizie, societatea civilă şi mass-media. Organizaţiile internaţionale care monitorizează performanţele Republicii Moldova în domeniul de bună-guvernare şi anticorupţie pot găsi, de asemenea, informaţii relevante la acest capitol.
Sistemul national de integritate
Scopul acestui studiu constă în identificarea punctelor slabe din cadrul legal şi practica funcţionării instituţiilor SNI şi formularea propunerilor de consolidare a acestui sistem în vederea eficientizării prevenirii şi combaterii corupţiei.
Atragem atenţia că Sistemul Naţional de Integritate nu evaluează nivelul corupţiei în domeniile publice, ci, mai degrabă, analizează vulnerabilitatea la corupţie a acestor domenii şi capacitatea acestora de a se opune pericolului corupţiei.
Monitorizarea politicilor anticoruptie in autoritatile publice centrale in anul 2013
Transparency International – Moldova (TI-Moldova) şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) au efectuat în 2013, în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale”, susţinut de Fundaţia Soros – Moldova, o nouă etapă de monitorizare a politicilor anticorupţie în 20 de autorităţi publice centrale (APC).
Scopul monitorizării a constat în analiza aplicării de către APC a politicilor anticorupţie şi prezentarea propunerilor de îmbunătăţire a implementării acestora, inclusiv de perfecţionare a cadrului legal.
Rezultatele sondajului functionarilor publici privind implementarea politicii conflicterlor de intereste in autoritatile publice centrale
Transparency International – Moldova (TI – Moldova) a efectuat un sondaj de opinie a funcţionarilor publici din 21 autorităţi publice centrale (APC) în cadrul proiectului „Angajarea societăţii civile în monitorizarea politicii conflictului de interese” finanţat Comisia Europeană . Scopul sondajului este analiza modului în care APC aplică un şir de politici anticorupţie, inclusiv: tratarea conflictelor de interese, promovarea conduitei etice, promovarea merituoasă a cadrelor, funcţionarea sistemului de petiţionare şi a liniilor fierbinţi.
Monitorizarea politicilor anticoruptie in autoritatile publice centrale
Publicat: 18 Aprilie 2013
Transparency International – Moldova (TI-Moldova) în parteneri at cu Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), cu suportul financiar al Fundaţiei Soros – Moldova, au analizat în anul 2012 aplicarea politicilor anticorupţie în 20 APC.
Rezultatele sondajului functionarilor publici priving implementarea politicilor anticoruptie in autoritatile publice
Publicat: 18 Februarie 2013
Transparency International – Moldova (TI – Moldova) a efectuat un sondaj de opinie a funcţionarilor publici din cadrul a 5 autorităţi publice centrale (APC) pentru a analiza modul în care acestea aplică un şir de politici anticorupţie.
Coruptia in Moldova: perceptiile si experientele proprii ale oamenilor de afaceri si gospodariilor casnice
Publicat: 18 Februarie 2013
Transparency International – Moldova a desfăşurat această cercetare în parteneriat cu CBS-AXA cu susţinerea Departamentului de Stat al SUA. Cercetarea îşi pune drept scop de a studia opinia publică privind răspândirea corupţiei în Republica Moldova.
Comments are closed.