Ce deficienţe a constatat Curtea de Conturi (CCRM) în timpul misiunilor de audit la autorităţile publice locale (APL); ce măsuri au întreprins APL pentru a realiza recomandările Curţii; cum a apreciat Curtea nivelul de implementare a recomandărilor; ce probleme întâmpină APL în acest proces şi cum ar putea fi ele depăşite? – la aceste şi alte întrebări se oferă răspuns în studiul TI-Moldova „Procesul bugetar şi gestionarea patrimoniului public în APL: cum (nu) se implementează recomandările Curţii de Conturi”, lansat la 21 iunie 2023.
Scopul cercetării este de a analiza mersul implementării recomandărilor CCRM, identifica problemele pe care le întâmpină APL în acest proces şi formula propuneri de remediere a situaţiei. Cercetarea a fost realizată cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei SUA la Chişinău.
Recomandări:
îmbunătăţirea comunicării dintre CCRM şi APL auditate, fiind utilă elaborarea şi aplicarea unui mecanism simplu si explicit, în baza celui prevăzut în Decizia Prim ministrului nr. 39/2020;
organizarea de către CCRM a unor ateliere de lucru cu reprezentanţii APL pentru a-i familiariza cu SIA ”Audit CCRM” şi crea abilităţi de utilizare a acestui sistem;
antrenarea mai activă a Cancelariei de Stat (CS) în supravegherea implementării recomandărilor CCRM, în special, a celor, implementarea cărora trenează de mult timp (recomandări care vizează MF, SFS, ASP;
îmbunătăţirea calităţii recomandărilor CCRM, evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea unor măsuri concrete care urmează a fi realizate;
asigurarea accesului societăţii civile şi mass-media la SIA „Audit CCRM” în calitate de simpli utilizatori/vizualizatori externi ai informaţiilor din acest sistem;
plasarea pe paginile web ale APL, la o rubrică distinctă, a rezultatelor auditurilor CCRM, deciziilor consiliilor locale, planurilor de acţiuni şi a măsurilor concrete întreprinse în vederea remedierii abaterilor;
organizarea unor întruniri comune ale reprezentanţilor CCRM, CS, SFS, MF, CALM şi APL pentru a discuta problemele de ordin financiar-contabil, de impozitare, etc. şi pentru a remedia situaţia în implementarea recomandărilor Curţii;
instruirea continuă a aleşilor locali la subiecte ce ţin de integritate şi anticorupţie, susţinută de ANI şi societatea civilă;
sistematizarea şi răspândirea bunelor practici de implementare a recomandărilor CCRM în rândul APL, eventual cu susţinerea CALM.
Ropote de aplauze au răsunat în seara zilei de 29 mai 2023, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, unde s-a jucat spectacolul „Alegerea Domnului Macabeț”. Piesa satirizează fenomenele negative care au loc în perioadele electorale – corupție, șantaj, demagogie. Spectatorii – studenți și pedagogi de la câteva universități și colegii din capitală – au apreciat, la final, că această comedie reflectă cu fidelitate tehnicile neoneste pe care le aplică unii candidați pentru a câștiga alegerile. Spectacolul a fost adus în fața studenților grație unui proiect implementat de Transparency International-Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.
Regizorul și actorii au scos în evidență un caz de corupție în perioada alegerilor. Personajul principal, Macabeț, care a fost jucat de Ghenadie Gâlcă, nu a reușit să se opună unui act de corupție în procesul de alegere a unui președinte de bloc locativ, deși a încercat. Mizele acestor alegeri sunt de fapt ascunse în interese, mai exact semnarea unor contracte dubioase cu firme de gaz. Confortul și drepturile locatarilor blocului sunt neglijate, iar prin minciună, șantaj și lingușeală se fraudează alegerile. Magda Mărginean, personaja care-l propulsează pe Macabeț în cursa electorală și datorită căreia acesta învinge alegerile, este interpretată de Tinka Mardari.
Spectacolul face parte din proiectul „Democrația prin Teatru: Reflexia integrității în oglindă scenei, în prim plan tinerii”, inițiat de Centrul Național Anticorupție și Centrul de Teatru din Moldova. Aseară însă spectacolul a fost adus în fața studenților grație proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International-Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.
Prezent la spectacol, Kevin Lanigan, consilierul juridic superior din cadrul Ambasadei SUA la Chișinău, a precizat că subiectul se potrivește perfect cu climatul electoral din acest an, având în vedere că în toamnă în Republica Moldova se vor desfășura alegeri locale generale. „Mă bucur să văd mulți studenți de la diverse universități. Voi, tânăra generație, veți fi următorii conducători ai acestei țări. Să lupți împotriva corupției în Moldova este foarte dificil, dar este foarte important, mai ales în momente critice, iar acest spectacol se potrivește în acest an, când se vor desfășura alegeri locale”.
La rândul său, Petru Hadârcă, directorul general al Teatrul Național „Mihai Eminescu”, i-a îndemnat pe studenți să tragă învățăminte din mesajul acestui spectacol, chiar dacă este o comedie, dar consecințele acțiunilor de corupție în perioada electorală sunt dramatice.
Spectatorii au fost fascinați de măiestria actorilor și a regizorului care a creionat în detaliu multe elemente de corupție din perioada electorală. „Spectacolul mi-a plăcut foarte mult prin faptul că a ilustrat atât de viu o realitate socială. Este reliefată foarte bine această meteahnă a societății – corupția de la orice nivel, chiar dacă în piesă e vorba despre alegerea unui președinte de bloc. Comicul a avut un rol important în transmiterea mesajului”, a spus Valeria Paladi, studentă la Universitatea de Stat din Moldova.
„Actorii au fost minunați, se vede că a fost pus mult suflet în regizarea piesei, iar mesajul este potrivit perfect în raport cu evenimentele din țară”, a precizat Laura Soltan, studentă la Universitatea Tehnică din Moldova.
„A fost o distribuție minunată, iar morala spectacolului a ajuns către publicul larg. Sper să ne fie de învățătură”, a concluzionat Romina Cupcic, studentă la Academia de Studii Economice din Moldova.
Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă a TI-Moldova, i-a îndemnat pe spectatori să vină la teatru, iar de fiecare dată să știe că printre lacrimile de bucurie și aplauzele pentru actori, se ascund realități dure, cu care ne confruntăm zilnic.
Spectacolul de teatru este o activitate din cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.
Proiectul de lege privind avertizorii de integritate ar putea să nu eficientizeze mecanismul avertizării
Proiectul de lege privind avertizorii de integritate a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvern, autor nemijlocit fiind Ministerul Justiției.
Potrivit Notei informative, Proiectul este impus, în special, de necesitatea: executării angajamentelor asumate, în special prin Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrarea Europeană pe data de 4 august 2022; armonizării cadrului normativ național cu prevederile Directivei Uniunii Europene (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii; tratării deficiențelor normative identificate în Legea nr. 122/2018 privind avertizorii de integritate.
Proiectul necesită a fi completat cu norme care ar clarifica:
statutul facilitatorului;
mecanismul de supraveghere și control al respectării prevederilor. Ar fi important de concretizat autoritatea care va veghea asupra implementării prevederilor, inclusiv prin colectarea și generalizarea statisticilor.
Activitatea autorităților anticorupție degradează în lipsa unui mecanism eficient de responsabilizare instituțională: cazul Autorității Naționale de Integritate
Contextul general
În conformitate cu Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (în continuare – Legea nr. 132/2016), Autoritatea Națională de Integritate (în continuare – ANI) trebuie să prezinte anual, până la data de 31 martie, în plenul Parlamentului raportul său de activitate. Atribuția revine nemijlocit președintelui ANI, după aprobarea, până la 25 martie, a raportului de către Consiliul de integritate (în continuare – CI).
Întocmirea, publicarea, prezentarea și examinarea rapoartelor anuale de activitate este unul din instrumentele care ar trebui să asigure responsabilizarea instituțională a ANI. În acest sens, actualul mecanism nu reușește să-și demonstreze eficiența.
Concluzii și recomandări
Rapoartele anuale ale ANI rămân inutile atât timp cât autoritățile nu monitorizează, constant și obiectiv, dinamica principalilor indicatori de performanță instituțională, cum ar fi:
numărul declarațiilor depuse în total și ponderea declarațiilor depuse repetat;
numărul declarațiilor depuse în total și ponderea declarațiilor verificate;
numărul proceselor-verbale privind controlul și rata de refuz în inițierea controlului;
numărul actelor de constatare și rata de clasare a controlului;
numărul încălcărilor constatate în funcție de regimul juridic vizat;
statutul persoanelor în privința cărora s-au constatat încălcări;
numărul proceselor-verbale contravenționale și valoarea totală a amenzilor aplicate;
numărul cazurilor în care s-a constatat și s-a confiscat averea nejustificată;
numărul persoanelor în privința cărora s-a aplicat interdicția de a exercita o funcție publică (funcție de demnitate publică) pentru o perioadă de 3 ani;
numărul hotărârilor judecătorești irevocabile emise pe cauze și ponderea celor emise în defavoarea ANI;
Transparency
International-Moldova continuă informarea autorităților publice și reprezentanților
societății civile despre deosebirile dintre noțiunile de solicitare de
informații și petițe, a căror confundare generează întârzieri nejustificate la
furnizarea informației de interes public. La întâlnirile din orașul Căușeni și
municipiul Bălți juristul Sergiu Bozianu, expert în
domeniul protecției datelor cu caracter personal, a îndemnat reprezentanțiii societății
civile să fie insistenți și să ceară informații de interes public, iar
reprezentanților autorităților – să furnizeze răspunsuri rapide și clare și să
nu lase loc de interpretări.
La discuția publică din sud-estul țării, desfășurată la 28 februarie 2023 la Primăria orașului Căușeni, au participat circa 30 de funcționari publici dar și reprezentanți ai societății civile din satele Căinari, Ursoaia, Hagimus, Opaci, Grigorievca și Coșcalia.
Sergiu Bozianu le-a spus participanților că odată cu
abrogarea Legii cu privire la petiționare și intrarea în vigoare a Codului
administrativ, s-a lansat o serie de interpretări și neînțelegeri asupra unor
prevederi ale Legii cu privire la accesul la informație: unii funcționari publici
califică solicitările de acces la informații drept petiții. „Răspunsul la o cerere de acces la informație trebuie furnizat în maxim 15
zile lucrătoare, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu 5 zile lucrătoare,
cu informarea prealabilă a solicitantului. În schimb, petiția trebuie
soluționată în termen de 30 de zile (calendaristice), cu posibilitatea
prelungirii cu încă 15 zile (maxim până la 90 de zile), cu informarea
petiționarului”.
Vera Ciuchitu, activistă civică din Căușeni, a menționat că astfel de discuții, la care participă atât reprezentanții societății civile care sunt cei care solicită informații, cât și autoritățile publice, sunt foarte utile: „Este foarte important ca astfel de discuții să fie organizate în cât mai multe localități și cu mai multe subiecte abordate, fiind aduse exemple practice de la experții care au analizat atât solicitări de informații, cât și răspunsuri”, a precizat activista.
La discuția de la Căușeni au participat funcționari și activiști civici. Foto: TI-Moldova
Solicitantul nu este obligat să își justifice interesul pentru informaţiile
oficiale solicitate
O discuție similară a avut loc și în incinta Primăriei municipiului Bălți la 16 martie 2023. Expertul Sergiu Bozianu le-a spus celor circa 50 de participanți că, în unele cazuri, autoritățile publice le cer solicitanților de informații să își justifice cererea de acces la informații, acțiune ce constituie o abatere. „Dreptul de acces la informație presupune informarea publicului de către stat. Statul este reprezentat de angajații din instituțiile publice. Solicitantul este absolvit de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile oficiale solicitate. Cu cât este mai înaltă poziția persoanei, interesul pentru această persoană este mai mare. Când vorbim de un prim ministru și un alt funcționar public, desigur că interesul pentru premier e mai mare”, a mai adăugat expertul.
Sergiu Bozianu le-a spus participanților să facă o distincție clară dintre petiții și solicitări de informații. Foto: TI-Moldova
Participanții la discuție au adresat diverse întrebări, în special legate de relațiile autorităților publice cu mass-media. Cristina Craevscaia-Derenova, consilieră municipală, a spus că, de multe ori, portaluri care se dau drept resurse informative independente, dar care ar fi afiliate politic, solicită informații de interes public, apoi denaturează și trunchiază răspunsurile, scoțând din context informația furnizată. „Ne confruntăm și aici cu problema fake-news-urilor, iar când așa-zisele surse independente publică o informație rău-intenționată, autoritățile publice nu știu cum să reacționeze. Am apelat de câteva ori și la poliție, dar e mai greu”, susține consiliera.
Cristina Craevscaia-Derenova apreciază organizarea unor astfel de discuții. Foto: TI-Moldova
Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea Transparency International-Moldova, a precizat că în astfel de cazuri autoritățile publice pot sesiza Consiliul de Presă din Moldova, care va analiza conținutul materialului jurnalistic și va constata dacă sursa media a încălcat sau nu Codul Deontologic al jurnalistului. Ea le-a recomandat autorităților să furnizeze informațiile cât de repede pot, să nu tărăgăneze expedierea răspunsurilor.
Lilia Zaharia-Cravcenco spune că autoritățile trebuie să furnizeze informațiile rapid, pentru a nu lăsa loc de interpretări. Foto: Primăria municipiului Bălți
Directoarea
TI-Moldova a mai spus că, din practica sa anterioară de jurnalistă, unele
autorităţi pun la dispoziția solicitanţilor doar informaţiile oficiale, în baza
unei cereri scrise sau în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale,
chiar dacă legea prevede expres că cererea de acces la informaţie poate fi
înaintată și verbal sau prin e-mail. Ea a conchis că această confuzie creată de
autorități îngreunează munca jurnaliștilor, care au nevoie de informații
într-un termen scurt, având de suferit într-un final cetățeanul, care este
consumator de media.
TI-Moldova
Discuțiile au fost organizate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.
Ridicarea
imunității deputaților – între lege și practică
Proiectul de
lege pentru modificarea art. 70 din Constituție și avizul Curții
Constituționale
La
14 februarie 2023, Curtea Constituțională a adoptat avizul la Proiectul de lege
pentru modificarea art. 70 din Constituție (Imunitatea deputatului).[1]
La originea cauzei s-a aflat solicitarea depusă de către 34 de deputați la 9
decembrie 2022.
[Avizul Curții Constituționale nr. 1/2023 la proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție (imunitatea deputatului) (sesizarea nr. 211c/2022), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 57-60, art. 37.
Ce-i de făcut?
Pornind de la actuala redacție a art. 70 alin. (3) din Constituție, în cazul mai multor infracțiuni de corupție, care, în buna lor parte, sunt infracțiuni flagrante, nu este necesară încuviințarea Parlamentului pentru reținerea, arestarea și percheziționarea deputatului. Astfel, implementarea recomandării GRECO în partea ce ține de imunitatea deputaților nu neapărat solicită modificări constituționale. GRECO insistă nu asupra excluderii regimului de imunități acordat deputaților, ci asupra necesității dezvoltării unor linii directorii și criterii, clare și obiective, care ar ghida procedurile parlamentare și deciziile privind ridicarea imunității. Acestea ar trebui să precizeze că parlamentarii nu trebuie să examineze fondul cauzei și că imunitatea trebuie interpretată și aplicată restrictiv. De altfel, acest lucru este esențial în cazul unei decizii privind încuviințarea trimiterii în judecată. Trimiterea în judecată este mai mult decât o măsură de constrângere. Prin această decizie, de fapt, se decide perspectiva nemijlocită a dosarului, finalizându-se urmărirea penală pe caz.
Propuneri pentru îmbunătățirea Proiectului de lege privind accesul la informațiile publice Proiectul de lege privind accesul la informațiile publice, elaborat de către Ministerul Justiției și supus procedurii de avizare și consultare publică, propune modificări importante și binevenite ale cadrului normativ, menite să asigure salvgardarea eficientă a dreptului la informație, statuat la art. 34 din Constituția Republicii Moldova. Scopul principal al Proiectului este revizuirea cadrului normativ național în vederea transpunerii prevederilor Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromso la 18 iunie 2009 (în continuare – Convenția de la Tromso) și ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 217/2013. Convenția de la Tromso a intrat în vigoare la 1 decembrie 2020, fiind tratat internațional obligatoriu care consfințește și reglementează dreptul general de acces la documentele oficiale deținute de către autoritățile publice.
La sfârșitul
anului trecut, a fost aprobat în prima lectură proiectul Legii taxei de stat.
Proiectul conţine prevederi referitoare la:
taxa de stat;
taxa de timbru;
obiectul impunerii cu taxă de stat;
cuantumurile taxei de stat;
valoarea acţiunii în instanţa de judecată;
plata taxei de stat suplimentare;
scutirea de la plata taxei de stat;
amânarea și eșalonarea plăţii taxei de stat;
modul de plată a taxei de stat;
restituirea taxei de stat;
răspunderea pentru corectitudinea încasării taxei de stat;
organele care efectuează verificarea corectitudinii încasării taxei de stat.
TI-Moldova a analizat acest proiect de lege pentru a identifica aspectele care ar putea afecta interesul public şi pentru a îmbunătăţi politicile publice în domeniu.
La 31 ianuarie 2023, la Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2022 (IPC 2022). Clasamentul IPC 2022 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 8 cercetări – pentru Republica Moldova ). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
În centrul atenţiei IPC 2022 sunt aspectele referitoare la corupţie şi securitate globală. „Corupţia a făcut din lumea noastră un loc mai periculos. Pe măsură ce guvernele n-au reuşit să facă progrese împotriva acestui fenomen, el alimentează creşterea violenţei şi a conflictelor şi pune în pericol oamenii de pretutindeni…” a remarcat Delia Ferreira Rubio, Preşedinta Transparency International.
La 9 decembrie 2022, de Ziua Internaţională Anticorupţie, Transparency Internaţional – Moldova (TI-Moldova) a făcut totalurile ediţiei a XII -ea a concursului „Reflectarea fenomenului corupţiei în mass-media” şi a lansat culegerea de investigaţii jurnalistice anticorupţie. La festivitate au participat jurnaliști care au aplicat la concurs, reprezentanți ai instituțiilor anticorupție, dar și reprezentanți ai donatorilor. Evenimentul a fost realizat cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău şi a Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.
