Ne exprimăm profunda îngrijorare în legătura cu izolarea si obstrucționarea eforturilor R. Moldova în formatul 5+2 prin multiplicarea presiunilor asupra autorităților sale constituționale pentru a le determina să facă cedări unilaterale si incompatibile cu normele si principiile dreptului internațional, care pot prejudicia grav negocierea viitorului statut al regiunii transnistrene în cadrul R. Moldova.
Organizaţiile societăţii civile îşi exprimă profunda îngrijorare privind modalitatea în care este investigat furtul de 1 miliard dolari SUA din sistemul bancar al Republicii Moldova, în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB, moneda naţională a fost depreciată, au fost falimentate intenţionat 3 bănci şi s-a atentat la integritatea fluxurilor financiar-bancare, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei de către grupuri obscure, punând astfel în pericol securitatea naţională, bancară, economică şi financiară a Republicii Moldova.
Societatea civilă îşi exprimă îngrijorarea faţă de intenția de adoptare grabnică a proiectului Legii integrităţii nr. 267. Proiectul conține noțiuni și referiri la instituții care se regăsesc în textele altor proiecte de legi cu privire la integritate care au fost votate recent și încă nu au intrat în vigoare. Pentru a evita riscul adoptării acestui proiect de lege fără o coordonare cu celelalte legi și fără o dezbatere în acest sens cu societatea civilă, solicităm amânarea examinării și adoptării proiectului nr. 267 până la publicarea pachetului de legi cu privire la integritate.
Organizațiile semnatare solicită, în mod repetat, judecarea cauzei penale împotriva ex-premierului Vlad Filat în ședințe publice. Examinarea în continuare a cauzei în ședințe închise doar va alimenta suspiciunea cu privire la inechitatea procedurilor şi politizarea soluţiei.
Organizațiile societății civile semnatare condamnă modul netransparent de adoptare a Legii privind evaluarea integrității instituționale de către Parlamentul Republicii Moldova la 26 mai 2016, produs pe fundalul numeroaselor declarații ale conducerii Parlamentului despre necesitatea intensificării colaborării cu sectorul asociativ.
Organizaţiile semnatare menţionează că pe parcursul procesului de elaborare şi adoptare în prima lectură a proiectului de lege menţionat nu a fost organizată nici o dezbatere şi nici o consultare publică. La fel, organizaţiile semnatare atrag atenţia că autorităţile publice, în speţă Parlamentul, au obligaţia de a consulta cetăţenii, asociaţiile de profil, alte părţi interesate în privinţa proiectelor de acte normative, administrative care pot avea impact social, asupra modului de viaţă şi drepturilor omului.
Procurorul General interimar a solicitat acordul CSM pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătoarei Domnica MANOLE pe motiv că aceasta „a pronunțat cu bună-știință o hotărâre contrară legii” atunci când a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind refuzul în organizarea referendumului.
Transparency International – Moldova prezintă următoarele constatări şi propuneri la proiectul Regulamentului cu privire la activitatea grupurilor de lucru pentru achiziţiile publice.
Prevenirea şi raportarea conflictelor de interese, prevăzute în pp.42-45 din Regulamentul cu privire la activitatea grupurilor de lucru pentru achiziţiile publice (în continuare – proiectul Regulamentului) vizează un sector foarte îngust – doar procedura de atribuire a contractului, pe când în realitate conflictele de interese pot apărea la momentul înaintării/desemnării persoanei în componenţa grupului de lucru sau pe parcursul monitorizării contractului deja încheiat (mai ales, dacă se introduc careva modificări/completări în el). Din aceste considerente, p.42 din proiectul Regulamentului ar trebui să prevadă ca situaţiile de conflicte de interese trebuie prevenite pe toata durata activităţii grupului de lucru – de la crearea acestuia şi până la finalizarea implementării contractului de achiziţii, iar în cazul apariţiei conflictelor de interese membri grupului de lucru trebuie să le raporteze în modul stabilit de legislaţie (Legea 16/2008). Punctul 44 din proiectul regulamentului ar putea fi expus în redacţia „membrii grupului de lucru care constată că se află într-o situaţie de conflicte de interese trebuie să depună o declaraţie de conflict de interese conform legislaţiei”.
Considerăm că învinuirile de imixtiune în actul justiţiei, referinţele la faptul că diplomaţii ar avea doar dreptul de a vorbi la general despre problema corupţiei şi “nu pot să arate cu degetul” la cazurile concrete de ilegalităţi şi derapaje antidemocratice, sunt incorecte. Solicităm grupurilor de interese politice care dirijează campania de discreditare a reprezentanţilor corpului diplomatic să înceteze aceste atacuri nefondate şi inadmisibile.
Organizațiile societății civile semnatare sunt îngrijorate de consecințele negative asupra drepturilor fundamentale ale omului care ar putea apărea în urma adoptării proiectului de lege promovat de MAI și adoptat de Guvern la 30 martie 2016. Proiectul de lege acordă drepturi extrem de largi organelor de drept în cazul unei liste extinse de infracțiuni, nerespectându-se principiul protecției vieții private și a libertății de exprimare. De asemenea, toată povara implementării modificărilor legislative sunt puse în sarcina furnizorilor de servicii, fără o analiză privind costurile și eficiența măsurilor, ceea ce ar putea duce la o creștere substanțială a costurilor pentru accesul la serviciile de on-line și de internet.