In many countries crucial public services such as energy, water, transportation and health care to communities are provided by enterprises either controlled or partly-owned by governments. Known as state-owned enterprises (SOEs), they make up a significant proportion of many countries’ GDPs, especially in emerging markets, and are often a country’s largest employer.
Constituția prevede că suveranitatea în Republica Moldova aparține poporului și așa cum actuala majoritate parlamentară nu reprezintă votul cetățenilor – sistemul electoral mixt aprobat de Parlament este ilegitim.
Împreună putem să-l abrogăm. Referendumul legislativ pentru anularea sistemului electoral mixt este o inițiativă civică pentru care au optat un grup de experți din societatea civilă, activiști și oameni de cultură.
Reforma sectorului public în Republica Moldova este indisolubil legată de integritatea achizițiilor. Prin semnarea Acordului de Asociere cu UE, RM s-a angajat să respecte și să-și ajusteze normele și practicile sale în materie de achiziții în vederea asigurării unor oferte transparente, în condițiile unui tratament non-discriminatoriu și competitiv. În acest fel, toți actorii implicați în procesul achizițiilor trebuie să se bucure de un tratament identic, iar aplicarea standardelor și regulamentelor prevăzute de legislație nu ar trebui să permită excepții de la regulă, realizând în practică și simulând armonizarea legislației naționale și a practicilor naționale cu Aquis-ul european și principalele sale directive.
Transparency International – Moldova îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu trenarea reformei în Autoritatea Naţională de Integritate (ANI). La peste un an de la adoptarea pachetului de legi privind integritatea, ANI aşa şi nu a devenit funcţională. Lenteţea exagerată a desfăşurării concursului de suplinire a funcţiilor de preşedinte şi vice-preşedinte (lansarea cu întârziere a concursului, amânarea şedinţelor Consiliului de Integritate, inclusiv din lipsă de cvorum, extinderile repetate ale termenelor depunerii dosarelor candidaţilor), vorbeşte despre caracterul intenţionat de tergiversare a acestui proces. În lipsa conducerii, precum şi a inspectorilor de integritate desemnaţi/selectaţi prin concurs, verificarea averilor şi intereselor persoanelor care ocupă funcţii publice este compromisă.
We expresses our deep concern about the slow path of the reform in the National Integrity Authority (NIA). More than a year after the adoption of the integrity laws package NIA did not become operational.
The exaggerated delay of holding the contest for the positions of the Chair and the Vice-Chair (delayed launch of the contest, postponement of the Integrity Council meetings, including due to lack of quorum, repeated extensions of the submission deadlines for candidates) speaks rather of the deliberate nature of the protraction of this process. In the absence of management, as well as integrity inspectors designated/selected by contest, the process of verification of public officials’ assets and interests is compromised.
The ‘Paradise Papers’ revelations published on 5 November by the International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) and its partners show how the rich and powerful around the world are able to hide wealth through complex and opaque financial structures which allow them to keep their business dealings secret. These secret structures can also be used by the corrupt.
Delia Ferreira Rubio, chair of Transparency International said:
“The high-profile list of people and corporations in this latest scandal is shocking. Clearly financial oversight authorities and lawmakers must realise the system is broken. Complex, cross-border structures are being used to facilitate a wide range of secret activity, which could include corruption, fraud and abusive tax schemes.
Revelațiile din „Documentele din Paradis”/”Paradise Papers” publicate în ziua de 5 noiembrie de către Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) și partenerii săi arată abilitatea celor bogați și puternici din întreaga lume de a-și ascunde bunăstarea prin intermediul unor structuri financiare complexe și opace care le permit acestora să rămână și să-și mențină interesele de afaceri în secret. Aceste structuri secrete pot fi folosite la fel de către corupți.
The report includes results of monitoring the evolutions in these sectors, as the result of a massive bank fraud that took place in the Republic of Moldova, as well as monitoring the process of assets recovery. The activity was conducted within the project „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” funded by the Embassy of Netherlands in Romania.
The December 2016 – October 2017 period was full of events in the financial and banking sector. Following the Filip Government’s decision in September 2016 to convert into internal state debt the guarantees issued in November 2014 and March 2015 (intended to cover the “gaps” created following the frauds from three banks: the Savings Bank, the Social Bank and Unibank), series of initiatives to amend financial-banking legislation were launched. These changes were to meet the conditions and commitments of the Moldovan authorities towards the International Monetary Fund (IMF) and other development partners.
Raportul cuprinde rezultatele monitorizării evoluţiilor din acest sector, urmare a fraudelor bancare masive din Republica Moldova, precum şi rezultatele monitorizării recuperării fondurilor fraudate. Activitatea a fost realizată în proiectul „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” finanțat de Ambasada Olandei la București.
Perioada decembrie 2016 – octombrie 2017 a fost plină de evenimente legate de sectorul financiar-bancar. După decizia guvernului Filip din septembrie 2016 de a converti în datorie internă de stat garanţiile emise în noiembrie 2014 şi martie 2015 (destinate acoperirii „găurilor” în urma furtului banilor din trei bănci: Banca de economii, Banca Socială şi Unibank), au apărut o serie de iniţiative de modificare a legislaţiei financiar-bancară. Aceste modificări urmau să îndeplinească condiţiile şi angajamentele autorităţilor din Republica Moldova faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi alţi parteneri de dezvoltare.