Noutăţi TI-Moldova

Autoritățile recunosc importanța investigațiilor jurnalistice bine documentate pentru inițierea controalelor și a cauzelor penale iar în Strategia națională de integritate și anticorupție pentru perioada 2017-2020, anchetele realizate de jurnaliști sunt fixate ca unul din indicatorii de rezultat la dezvăluirea beneficiarilor efectivi ai concesionărilor, privatizărilor și achizițiilor publice ilegale. Cu toate acestea, experții constată o eficiență redusă a controalelor și un număr mic de sancțiuni aplicate persoanelor despre care au relatat jurnaliștii în investigații. Acestea și alte constatări relevante se conțin în studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, realizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International (TI) – Moldova, prezentat public în cadrul unei mese rotunde miercuri, 1 noiembrie 2023.

La deschiderea evenimentului au adresat cuvinte de salut Janine Baudach, directoare de proiect, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Republica Moldova, Kevin Laningan, consilier juridic superior și Andrei Țurcan, coordonator de programe juridice în Secția Justiție Penală şi Aplicarea Legii a Ambasadei SUA, Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare TI – Moldova. Vorbitorii au menționat rolul jurnaliștilor de investigație la dezvăluirea cazurilor de corupție și a lipsei de integritate a unor persoane cu funcții publice. La fel, au făcut apel la conjugarea eforturilor ONG-urilor anticorupție, a jurnaliștilor de investigație, instituțiilor statului și donatorilor pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova.

Autorii studiului – jurnaliștii de investigație Viorica Zaharia și Victor Moșneag, au prezentat metodologia și rezultatele cercetării. Ei au menționat că din cele peste 100 de materiale jurnalistice analizate inițial, au fost selectate doar 38 de investigații jurnalistice publicate în perioada ianuarie 2021 – iulie 2023, care întrunesc atât criteriile tematice, cât și cele profesionale. „Ne-am propus să analizăm dacă organele de drept într-adevăr iau în calcul investigațiile jurnalistice și pornesc propriile anchete, dar să vedem și finalitatea acestora. Astfel, din cele 38 de investigații analizate, s-a reacționat în mai mult de jumătate din cazuri (22), doar că ulterior, în 13 cazuri ancheta sau controlul pornit a fost sistat. Cu alte cuvinte, a fost o reacție și un anumit impact pe termen scurt, însă pe termen lung lucrurile nu s-au schimbat și nu există o finalitate”, a menționat Viorica Zaharia.

În calitate de exemplu a fost prezentat cazul lui Ghenadie Tanas, fost șef de direcție la Centrul Național Anticorupție, trimis recent în judecată pe mai multe capete de acuzare, vizat pentru prima dată într-o investigație jurnalistică din anul 2017. După acea investigație, organele de drept au afirmat că în acțiunile lui Tanas nu sunt elemente constitutive de încălcare a legislației. „Abia în 2021, după ce despre el s-a discutat în Parlament, iar ulterior a fost publicat un alt articol, organele de drept au reacționat altfel, l-au reținut, investigat și trimis în judecată. E un caz care arată că se acționează discreționar”, a spus Victor Moșneag. El s-a referit și la accesul problematic la informații: „De multe ori am solicitat informații în mod repetat, deoarece în primul răspuns erau inexactități sau nu se regăseau informații cu privire la dosarele despre care știam sigur că au fost pornite controale. O altă problemă este că unele autorități au răspuns la solicitările de informații pentru acest studiu cu încălcarea termenului stabilit de lege, iar acesta e un lucru trist”. Autorii studiului au mai constatat că nu există o bază de date automatizată care ar integra informațiile despre persoanele figurante în procese sau dosare penale.

O altă autoare a studiului, Mariana Kalughin, expertă TI-Moldova, a evaluat finalitatea actelor de constatare a conflictelor de interese, emise de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în special a controalelor pornite în baza informațiilor din mass-media. „În șapte ani, doar 10 acte emise/adoptate/încheiate cu încălcarea regimului conflictelor de interese au fost constatate ca lovite de nulitate absolută și anulate prin hotărâre judecătorească, la cererea ANI. După constatarea încălcării regimului conflictelor de interese, 77 de persoane au fost decăzute din dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 3 ani, iar 73 de persoane au fost sancționate contravențional. Până în prezent, nu a fost emisă nicio sentință definitivă și irevocabilă pentru exercitarea atribuțiilor în sectorul public în situație de conflict de interese. De asemenea, nu există hotărâri judecătorești prin care, la cererea ANI, s-ar fi dispus încasarea în folosul statului a prejudiciilor cauzate și beneficiilor obținute urmare a actelor și deciziilor luate cu încălcarea regimului conflictelor de interese”, a spus experta. În opinia ei, aceste rezultate foarte modeste indică asupra eficienței scăzute a ANI și relevă faptul că în țara noastră principiul integrității în funcția publică nu este respectat.

Autorii studiului au prezentat un set de recomandări pentru instituțiile anticorupție, ONG-uri și jurnaliștii de investigație, iar apoi a avut loc un schimb de opinii despre necesitatea amplificării impactului investigațiilor jurnalistice în lupta cu corupția. Alina Munteanu, inspectoare de integritate la ANI, a explicat motivele creșterii ratei de refuz de inițiere a controalelor în cazul unor presupuse conflicte de interese, semnalate de mass-media. Ea a menționat că, după modificările în legislație, inspectorii de integritate nu pot verifica cazurile mai vechi de 3 ani, iar termenele de verificare prealabilă au fost extinse de la 15 la 30 zile, ceea ce le permite inspectorilor să adune mai multe informații probatorii și să ia o decizie corectă. La rândul său, Sergiu Doina, inspector de investigație la Centrul Național Anticorupție (CNA), a explicat de ce unii angajați CNA continuă să activeze chiar dacă au fost vizați în investigațiile jurnalistice, menționând că în fiecare caz este nevoie de dovezi suplimentare pentru a fi luate măsuri legale de sancționare sau pentru a intenta procese penale. Pentru a garanta reacția după publicarea investigațiilor jurnalistice, el i-a îndemnat pe autori să transmită demersuri către instituțiile anticorupție și să ceară informații despre inițierea controalelor și rezultatele acestora. Reprezentanții ANI, ai CNA și ai Procuraturii Anticorupție, prezenți la masa rotundă, au dat asigurări că se autosesizează după publicarea investigațiilor jurnalistice bine documentate.

La finalul evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv al API, a menționat că este al patrulea studiu la această temă, elaborat de API, iar concluziile sunt departe de așteptări. Astfel, lipsește finalitatea acțiunilor întreprinse de organele de anchetă după publicarea investigațiilor jurnalistice de rezonanță, persoanele vizate de cele mai multe ori nu sunt sancționate în general sau sancțiunile sunt modice. În continuare este problematică comunicarea între jurnaliști și instituțiile de drept, ceea ce îngreunează activitatea profesioniștilor media. „Doar după soluționarea acestor probleme vom putea vorbi despre un efort comun în lupta împotriva corupției și o eficiență mai mare a acestor activități”, a conchis P. Macovei.

Înregistrarea video de la masa rotundă poate fi accesată AICI

Studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”

Studiul a fost realizat în cadrul proiectelor:

  • „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” este cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Parteneri ai proiectului în Chișinău sunt Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), care implementează proiectul „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”;
  • „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrității instituțiilor statului şi activităților anticorupție în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secției Justiție Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.

Sursa: API

Read more

Calitatea cadrului normativ privind testarea la poligraf face îndoielnică legaltatea aplicării testului

Relativ recent, au intrat în vigoare modificările operate la Legea nr. 269/2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf) prin Legea nr. 37/2023 și Legea nr. 164/2023.

Urmare a intervențiilor legislative, dreptul de inițiere a testării la poligraf s-a acordat și Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Angajații SPPS urmează să fie testați obligatoriu la angajare în serviciu, precum și la efectuarea controlului periodic sau selectiv al activității de serviciu. Totodată, SPPS a obținut dreptul să efectueze testare benevolă în cadrul activității speciale de investigații, dar și în cadrul cercetărilor de serviciu în privința angajaților față de care este aplicabilă testarea obligatorie. 

Este de notat că modificările au fost operate fără organizarea de către comisia de profil (Comisia securitate națională, apărare și ordine publică) a consultărilor publice Mai grav, modificările au fost operate unei legi care necesita îmbunătățiri esențiale. De fapt, aplicarea Legii nr. 269/2008 comportă deficiențe care pun la îndoială legalitatea testării la poligraf.

Probleme

Mai multe cercetări în domeniu constată că conținutul Legii nr. 269/2008 nu este suficient de cuprinzător, concis, clar și previzibil.[1]

Sunt remarcați mai mulți factori de vulnerabilitate, cum ar fi:

  • formulări lingvistice ambigui;
  • conflicte ale normelor de drept;
  • norme de trimitere și de blanchetă, norme în alb;
  • discreții excesive în aplicare;
  • lipsa/insuficiența mecanismelor de control;
  • responsabilitate și sancțiuni necorespunzătoare.

Legea precară în domeniu a determinat calitatea actelor normative subsecvente. Cu titlu de exemplu ar putea servi Nomenclatorul funcțiilor în care se angajează (îndeplinesc serviciul) persoanele care cad sub incidența articolului 7 din Legea nr. 269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 475/2014, potrivit căruia testarea la poligraf nu se aplică conducătorilor autorităților vizate, în pofida faptul că tocmai aceste funcții, de fapt, sunt cu cele mai sporite riscuri de corupție.

În calitate de un alt exemplu ar putea servi pct. 6 lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei de Stat pentru testări cu utilizarea poligrafului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 475/2014, care extinde nejustificat competențele Comisiei asupra poligrafologilor din domeniul privat, aceștia nefiind vizați de Legea nr. 269/2008.

Existența problemelor în domeniu a fost recunoscută și de către Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, potrivit căreia:[2]

  • prevederile Legii nr. 269/2008 sunt lacunare, iar unele dintre ele sunt ambigui sau contradictorii;
  • deși Legea nr. 269/2008 a fost adoptată în 2008, aceasta a început să fie pusă în aplicare odată cu aprobarea prin Hotărârea Guvernului nr. 475/2014 a Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului, hotărâre aprobată în vederea executării legii;
  • o problemă constituie lipsa poligrafologilor, asistenților poligrafologilor astestați și înregistrați, a aparatelor poligraf, a birourilor specializate pentru testare și a altor mijloace tehnice necesare testării;
  • având în vedere bugetul de stat auster, autoritățile împuternicite întâmpină dificultăți în ceea ce privește identificarea surselor financiare pentru procurarea aparatelor poligraf și pentru asigurarea procesului de instruire inițială și periodică a poligrafologilor, costurile în acest sens fiind considerabile;

[1] A se vedea cea mai recentă cercetare: Mariana Kalughin, Anton Kalughin, Aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). În: Institutul de Politici Publice, Securitatea națională, apărare și ordine publică: între realități și perspective, Chișinău, 2020, pp. 136-158.

[2] Parlamentul Republicii Moldova, Decizia Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică „Cu privire la controlul parlamentar asupra executării Legii nr. 269-XVI din 12.12.2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf)”, CSN nr. 35 A din 01.02.2018,

Recomandări

Situația ar putea fi îmbunătățită dacă s-ar implementa recomandările Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Astfel, Guvernul ar trebui să:

  • inițieze un grup de lucru în vederea elaborării actelor normative de modificare a prevederilor legale în vigoare, ambigui și neclare, referitoare la forța probatorie a testărilor la poligraf, examinarea și identificarea unor soluții legale cu privire la certificarea standardizată a acestora;
  • identifice surse financiare din bugetul de stat pentru procurarea aparatelor poligraf pentru autoritățile care actualmente nu le dețin, precum și pentru asigurarea procesului de instruire inițială și continuă a poligrafologilor;
  • examineze oportunitatea creării unui centru unic și independent de testare la detectorul simulat, în cazul lipsei surselor financiare pentru obiectivele menționate.

Sunt de reținut și unele din recomandările adresate autorităților cu drept de inițiere a testărilor la poligraf, și anume – conștientizarea importanței instrumentului și insistarea asupra instituirii funcțiilor de poligrafologi și asistenți ai poligrafologilor în cadrul statelor de personal.

Evident, redresarea situației necesită un complex de acțiuni multidimensionale (normative, metodice, organizaționale, tehnice), fiind imperative:

  • îmbunătățirea cadrului legal și reconsiderarea cadrului instituțional în domeniu (a se vedea propuneri detaliate în cercetarea la care am făcut referință);
  • inventarierea cadrului normativ subordonat legii – în acest exercițiu ar trebui să se vegheze asupra respectării exigențelor tehnicii legislative, în special – nedistorsionarea sensului și nedepășirea limitelor impuse de actele normative ierarhic superioare;
  • identificarea posibilităților de formare a poligrafologilor, de asigurare tehnică a procesului de testare, în special – soluționarea problemelor ce țin de asigurarea conformității tehnice a aparatelor poligraf;
  • identificarea și alocarea resurselor, inclusiv financiare, necesare testărilor;
  • informarea personalului asupra esenței testului la poligraf;
  • asigurarea unui control parlamentar autentic asupra executării legii – Comisia securitate națională, apărare și ordine publică ar trebuie să revină la subiect și să insiste asupra implementării propriei decizii.

Observatorul-de-Politici-Publice-Nr.-58Download
Read more

Republica Moldova a aderat în anul 1995 la trei Convenții ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) referitoare la controlul și combatereatraficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope:

  • Convenția unică asupra stupefiantelor ONU din 30.03.1961 cu amendamentele conform Protocolului din 25.03.1972[1];
  • Convenția ONU privind substanțele psihotrope din 21.02.1971[2];
  • Convenția ONU contra traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope din 20.12.1988[3];

Activitatea de control asupra circulației substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, precum și de combatere a circualției ilegale ale acestora în Republica Moldova are la bază prevederile dintr-o serie de acte normative, inclusiv:

  • Legea RM nr.382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor (Legea nr. 382/1999);
  • Hotărârea Guvernului RM nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului (HG nr. 1088/2004);
  • Hotărârea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora (HG nr. 79/2006);
  • Codul contravențional al RM nr.218 din 24.10.2008 (CC nr.218/2008);
  • Codul penal al RM nr.985 din 18.04.2022 (CP nr.985/2022).

În pofida acestui fapt, Republica Moldova se confruntă cu mai multe probleme ce țin de activitatea de control asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și de combatere a circulației ilegale a acestora. Punctul de pornire a acestor probleme ține de imperfecțiunea cadrului normativ național și, drept urmare, de divergențele dintre normele naționale și reglementările Convențiilor ONU sus-menționate.

Problemele cu care se confruntă Republica Moldova în acest domeniu se rezumă, cu precădere, la următoarele:

  • Conform Legii nr. 382/1999, în domeniul controlului asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope în Republica Moldova există, în esență, trei entități publice: Comisia Națională Antidrog, Agenția Medicamentului și Dispozitive Medicale și Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul acesteia. Cu toate acestea, entitățile publice respective nu-și asumă responsabilitatea deplină pentru situația nesatisfăcătoare din domeniu, existând neclarități, contradicții sau conflicte de interese.
  • În legislația națională nu sunt reglementate:
  • Un mecanism clar de modificare/completare a tabelelelor/listelor de substanțe stupefiante și psihotrope;
  • Principiile și criteriile de supunere controlului a circulației substanțelor stupefiante și psihotrope;
  • Criteriile de determinare a cantităților mici, mari și deosebit de mari ale substanțelor stupefiante și psihotrope, potrivit cărora este reglementată responsabilitatea penală sau contravențională;
  • Efectuarea periodică sau la necesitate a modificărilor/completărilor cu substanțe noi ale listelor de substanțe stupefiante și psihotrope.
  • În pofida faptului că Republica Moldova a aderat la cele trei Convenții ONU, mai multe substanțe stupefiante și psihotrope din Lista de substanțe stupefiante la Convenția ONU din 1961 și din Lista de substanțe psihotrope la Convenția ONU din 1971 nu sunt incluse în Tabelele/Listele de substanțe stupefiante/psihotrope aprobate prin Hotărâre de Guvern și, deci, nu sunt recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova.
  • Multe substanțe stupefiante și psihotrope sunt indicate în Tabele/Liste doar într-o denumire prescurtată, fără alte denumiri sau formulă chimică, ceea ce oferă posibilități de interpretare diferită/eronată.
  • Multe substanțe se repetă la diferite poziții sub aceeași denumire sau sub denumiri diferite ale aceleeași substanțe, fiind în multe cazuri aceleași substanțe incluse în liste și ca substanțe stupefiante, și ca substanțe psihotrope, în privința cărora sunt reglementate diferite intervale de cantități mici, mari și deosebit de mari.
  • Multe substanțe psihotrope sunt incluse în Listele de substanțe stupefiante și, similar, unele substanțe stupefiante sunt incluse în Listele de substanțe psihotrope.
  • În listele de substanțe stupefiante/psihotrope sunt incluse unele substanțe care nu sunt substanțe stupefiante/psihotrope, întrucât nu provoacă dependență și au altă destinație de utilizare.
  • În listele de substanțe sunt incluse unele substanțe stupefiante/psihotrope cu altă denumire, dar nu sub denumirea recunoscută internațional.
  • Legea nr. 382/1999, Codul Contravențional nr.218/2008 și Codul penal CP nr.985/2022 stipulează așa-numitele substanțe „analog al substanțelor stupefiante sau psihotrope”, care nu sunt reglementate și contravin celor trei Convenții ONU din 1961, 1971 și 1988. Normele din legislația națională privind substanțele „analog al substanțelor stupefiante sau psihotrope” sunt imprevizibile și aplicarea acestora poate avea consecințe grave asupra drepturilor și libertăților omului.
  • În mai multe aspecte ce țin de controlul asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și combaterea ciculației ilegale ale acestora există contradicții dintre legislația națională și prevederile Convențiilor ONU din 1961, 1971 și 1988, la care Republica Moldova este parte.

Situația din domeniul controlului asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și combaterii circulației ilegale ale acestora este alrmantă. În scopul soluționării întrebărilor menționate a fost înaintat un pachet de măsuri normative, care urmează a fi implementate.

În contextul celor relevate supra, considerăm necesară colaborarea cu Comitetul Internațional de Control asupra Drogurilor, susținerea din partea căruia ar putea contribui la înlăturarea problemelor sus-menționate și conformarea legislației naționale cu standardele ONU.

NOTA-INFORMATIVA-cu-privire-la-unele-probleme-ce-tin-de-controlul-asupra-circulatiei-substantelor-stupefiante-si-psihotrope-precum-si-de-combatere-a-circulatiei-ilegale-ale-acestoraDownload

[1] https://www.incb.org/documents/Narcotic-Drugs/1961-Convention/convention_1961_en.pdf.  În vigoare pentru Republica Moldova din 17.03.1995.

[2] https://www.incb.org/documents/Psychotropics/conventions/convention_1971_en.pdf .  În vigoare pentru Republica Moldova din 16.05.1995.

[3] https://www.incb.org/documents/PRECURSORS/1988_CONVENTION/1988Convention_E.pdf.  În vigoare pentru Republica Moldova din 16.05.1995.

.

Certain-Problems-Relating-to-Control-and-Combating-of-Illegal-Movement-of-Narcotic-Drugs-and-Psychotropic-Substances-in-Republic-of-MoldovaDownload
Read more

La 2 noiembrie curent, la sediul IGSU s-a desfășurat ceremonia oficială  de donație a echipamentului tehnic din partea Ambasadei SUA în Moldova. Donația   în valoare de peste 22 de mii de dolari fost posibilă grație proiectului  „Donare de echipament pentru Direcția relații cu publicul și Direcția generală prevenție a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză”, implementat de TI-Moldova, fiind finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova.

La eveniment a participat conducerea IGSU, reprezentată de colonelul Alexandru Oprea, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, Susan Stancampiano Fortnam și directoarea executivă a Asociației Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia-Cravcenco.

Aceștia au precizat că echipamentul tehnic care include imprimante, laptop, cameră foto și video și  accesorii etc., îi va ajuta pe angajații din cele două direcții din cadrul IGSU să comunice rapid și eficient în diverse situații de urgență.

Alexandru Oprea a mulțumit partenerii americani pentru suportul oferit în achiziționarea echipamentul tehnic performat pentru a asigura o bună funcționare a procesului de informare și prevenire a cetățenilor. Acesta a menționat că bunurile primite sunt destinate pentru consolidarea eforturilor de prevenție și sensibilizare publică, dar și pentru completarea nivelul de dotare a pompierilor și salvatorilor. Mai mult, oficialul a subliniat că orice investiție în domeniul prevenirii diminuează vulnerabilitățile țării, dar și contribuie pozitiv la  micșorarea indicatorilor de pierderi umane. 

Alexandru Oprea, directorul IGSU
Totodată, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA, Susan Stancampiano Fortnam a subliniat importanța dotării cu instrumente și echipament specializat a direcțiilor responsabile de informarea populației privind măsurile de prevenire a riscurilor, precum și asigurarea comunicării eficiente a instituției cu publicul. Reprezentanta Ambasadei SUA la Chișinău a precizat că IGSU este un partener de lungă durată a SUA, iar împreună au reușit să implementeze mai multe programe, care au contribuit la consolidarea capacităților instituției, dar și la un viitor mai prosper pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Susan Stancampiano Fortnam, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA
La rândul său, directoarea executivă Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia Cravcenco, a mulțumit Ambasadei SUA pentru cooperarea cu IGSU, specificând că programul realizat prevede și desfășurarea activităților de instruire a angajaților IGSU privind comunicarea strategică în diverse situații de criză, dar și ateliere practice în domeniul comunicării cu mass-media, cu utilizarea echipamentului specializat.  Aceasta a spus că astfel de ateliere practice îi vor ajuta pe angajații IGSU să comunice mai eficient cu jurnaliștii.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă Transparency International-Moldova

Ajutați de jurnalista de televiziune Sorina Obreja, circa 30 angajați din subdiviziunile teritoriale ale IGSU au participat la un atelier de lucru, cu tematica: „Comunicare cu jurnaliștii: provocări și soluții”.

În cadrul instruirii, aceștia au deprins noi competențe în domeniul comunicării cu presa, formularea mesajelor clare în fața camerelor de luat vederi și au fost informați despre rolul jurnaliștilor care transmit publicului mesajul lor. 

Sursa info și foto: IGSU

Read more

Proiectul Planului de acțiuni pentru guvernare deschisă 2023-2025: aspecte care pot fi îmbunătățite

Apreciind eforturile depuse în vederea elaborării acestuia, nuanțăm, în cele ce urmează, câteva aspecte, reconsiderarea cărora ar spori calitatea proiectului.

Tipul, structura și conținutul documentului de politici publice

Tipul, structura și conținutul documentelor de politici publice sunt definite prin Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 386/2020.

În corespundere cu punctele 5, 7, 9-11 din Regulament, documentele de politici publice sunt de două tipuri – strategia și programul.

Strategia este un document de politici publice care definește și planifică politica publică a Guvernului pe termen lung (6-10) în unul sau câteva domenii de activitate a Guvernului.

  1. Angajamentul anticorupție și integritate

Angajamentul anticorupție și integritate ar putea fi consolidat prin programarea unor acțiuni specifice, cum ar fi:

  • publicarea pe paginile web ale entităților publice a informaţiilor privind normele şi procedurile de etică si meritocrație aplicabile, inclusiv componenţa nominală a comisiilor de concurs şi a comisiilor de disciplină;
  • elaborarea şi publicarea pe paginile web ale entităților publice a unor instrucţiuni clare, destinate publicului, privind procedurile de angajare a răspunderii disciplinare a agenților publici (în special – modul de sesizare a comisiilor de disciplină);
  • elaborarea și publicarea pe paginile web ale entităților publice a unor ghiduri privind avertizările de integritate.

Pornind de la problemele în domeniul transparenței activității întreprinderilor administrate de stat, Planul de acțiuni ar putea fi completat cu acțiuni ce țin de sporirea transparenței acestora, subacțiuni servind:

  • prevenirea secretizării abuzive a informaţiilor despre activitatea întreprinderilor, inclusiv prin informarea/instruirea conducătorilor şi a reprezentanţilor fondatorilor la tema accesului la informaţii şi dezvăluirii informațiilor;
  • transparentizarea rezultatelor activităţii Consiliilor de administraţie a întreprinderilor, inclusiv prin publicarea dării de seamă privind exercitarea funcţiilor, eventual pe pagina web a întreprinderii;
  • dezvoltarea paginilor web ale întreprinderilor, cu includerea unei rubrici vizibile Dezvăluirea informaţiei, care ar cuprinde, cel puţin: statutul, regulamentele interne, raportul anual (complet), raportul de audit în varianta integrală, achiziţiile planificate și realizate. În cazul întreprinderilor care nu dispun de pagină web, informaţiile pot fi plasate pe paginile web ale fondatorilor;
  • plasarea de către fondatori, pe paginile lor web, a informaţiilor obligatorii referitoare la activitatea întreprinderilor administrate;
  • crearea, eventual cu suportul donatorilor, a unui mecanism de colectare şi arhivare a datelor despre activitatea întreprinderilor.

Având în vedere problemele identificate de către Curtea de Conturi în dezvoltarea și utilizarea unor sisteme informaționale automatizate de stat, ar fi necesară asigurarea accesului la datele din Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, inclusiv:

  • denumirea sistemului și descrierea succintă a acestuia;
  • entitatea care l-a elaborat și utilizatorii;
  • anul dezvoltării/transmiterii spre utilizare;
  • costurile suportate la dezvoltare.
Observatorul-de-Politici-Publice-Nr.-57Download
Read more

Sursa foto: Blog.tatanexarc.com

Transparency International Moldova (TI-Moldova) anunță un concurs de oferte pentru achiziția echipamentului tehnic destinat Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Caietul de sarcini  pentru achiziția echipamentului tehnic poate fi vizualizat aici:

Caiet-sarcini-TI-MoldovaDownload

Ofertele vor include:

  • propunerea tehnică şi de preţ, în original, conform Caietului de sarcini. Toate costurile se vor calcula în moneda națională (MDL),  la cota 0% TVA;
  • profilul companiei, cu descrierea experienţei în domeniu, indicarea datelor de contact şi a responsabilului de ofertă, alte informaţii relevante despre ofertant;
  • copia Certificatului de înregistrare (pe teritoriul RM); Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice; Licenţă/autorizaţie/notificare privind iniţierea activităţii de comerţ aferentă obiectului de achiziţii (după caz);
  • copia Certificatului privind deţinerea contului bancar (MDL);
  • copia Certificatului privind confirmarea lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional, eliberat de Serviciul Fiscal de Stat.

Notă: Oferta va fi confirmată prin aplicarea semnăturii electronice a participantului.

Termenul limită de depunere a ofertelor: ofertele vor fi expediate la adresele de e-mail office@old.transparency.md , zaharia_lilia@yahoo.md, până la 25 septembrie 2023.

Ofertele primite după termenul limită, cele care conțin altă monedă decât leul moldovenesc, precum și dosarele incomplete nu vor fi luate în considerare. TI-Moldova își rezervă dreptul de a republica sau de a anula acest concurs de oferte.

Termenul și condițiile de livrare:

Bunurile vor fi livrate  până 13 octombrie 2023, la adresa stabilită de părți.

La livrare, bunurile vor fi ambalate și vor fi  însoțite de certificatele de garanție, după caz.    

Persoana de contact: Lilia Cravcenco-Zaharia, directoare executivă TI-Moldova, tel. 069646492.

Achiziția este efectuată în cadrul proiectului „Donare de echipament pentru Direcția Relații cu Publicul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză” implementat de TI-Moldova.

Read more

Implementarea condiției nr. 3 (lupta anticorupție) a Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Considerații generale

Condiția nr. 3 a Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se referă la domeniul anticorupție.

Comisia Europeană insistă asupra îndeplinirii angajamentului de a combate corupția la toate nivelurile prin luarea de măsuri decisive în direcția unor anchete pro-active și eficiente, precum și prin obținerea unui bilanț credibil al urmăririlor penale și al condamnărilor, dar și asupra creșterii substanțiale a gradului de utilizare a recomandărilor CNA.

Potrivit Planului de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană pe data de 4 august 2022 (în continuare – PA RM-UE), autoritățile naționale și-au propus să se conformeze acestei condiții prin realizarea a nouă acțiuni.

La un an de la aprobarea PA RM-UE, din cele nouă acțiuni:

  • o acțiune a fost implementată, însă anterior aprobării PA RM-UE;
  • o acțiune a fost implementată, însă cu întârziere;
  • o acțiune a fost implementată, însă parțial;
  • o acțiune a fost implementată, însă parțial și cu întârziere;
  • o acțiune a rămas neimplementată;
  • în privința a patru acțiuni – autoritățile nu furnizează pro-activ informații privind implementarea acestora.

Comisia Națională pentru Integrare  Europeană, Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cele ce urmează, Observatorul conține o analiză a nivelului de implementare a fiecărei acțiuni:

Observatorul-de-Politici-Publice-Nr.-56Download
Read more

Oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție trebuie examinată suplimentar

Informații generale despre inițiativa legislativă

În iunie 2023, Președintele Republicii Moldova a anunțat inițierea elaborării unui proiect de lege, prin care s-ar urmări înființarea unui Tribunal Anticorupție cu sediu în municipiul Chișinău (instanță de fond) și a unui Colegiu anticorupție în cadrul Curții de Apel Chișinău (instanță de apel), ce ar examina cauzele aferente competențelor Procuraturii Anticorupție (PA) și Autorității Naționale de Integritate (ANI)

Potrivit conceptului proiectului de lege, Tribunalul Anticorupție va număra până la 15 judecători, selectați prin concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și numiți de către Președintele Republicii pentru un mandat de 5 ani. În scop de selecție, CSM va fi investit cu împuterniciri suplimentare de verificare a candidaților, criterii de selecție servind:

  • experiența de judecător, inclusiv într-o țară din străinătate (eventual – altă experiență relevantă);
  • reputație ireproșabilă;
  • anumite calități profesionale.

Pentru selecția și evaluarea candidaților, CSM ar putea institui o comisie specială, care ar fi asistată de către Secretariatul CSM și care ar activa în baza unui regulament aprobat de către CSM.

Concluzii și recomandări

Nu există standarde internaționale care ar obliga Republica Moldova să înființeze instanțe judecătorești specializate anticorupție. Fiecare stat deține discreția să-și asigure un cadru instituțional anticorupție cât mai potrivit specificului național. În acest exercițiu autoritățile trebuie să fie responsabile și să evite reforme nefundamentate și nejustificate. Inițiativa prezidențială necesită a fi justificată suplimentar, oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție fiind îndoielnică.

Observatorul-de-Politici-Publice-Nr.-55Download
Read more

Platforma de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului

Recent, prin Hotărârea Parlamentului nr. 149/2023, a fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

Platforma substituie Concepția privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 373/2005.

Documentul are drept scop declarat încurajarea inițiativelor civice și eficientizarea aportului participativ al părților interesate la procesul decizional, astfel contribuind la asigurarea transparenței și creșterea credibilității acestuia.

Platforma definește principiile, misiunea, obiectivele, drepturile și obligațiunile, precum și formele de participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

Platforma ar fi mai utilă, dacă ar veni cu reguli speciale, aplicabile deputaților/Parlamentului și care ar viza, pornind de la structura Legii nr. 239/2008:

  • transparența procesului de elaborare a deciziilor;
  • transparența procesului de adoptare a deciziilor.

Cu referire la transparența procesului de elaborare a deciziilor, ar fi important de stabilit reguli speciale în partea ce ține de asigurarea transparenței la toate etapele, așa cum acestea sunt concepute în art. 8 din Legea nr. 239/2008, și anume:

  • informarea publicului referitor la inițierea elaborării deciziei – ar fi necesare norme ce țin de inițierea de către deputați a inițiativelor legislative;
  • punerea la dispoziția părților interesate a proiectului de decizie și a materialelor aferente acestuia – ar fi necesare norme ce țin de conținutul dosarului proiectului de act normativ și disponibilitatea acestuia pe pagina web oficială a Parlamentului;
  • consultarea –  pornind de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 239/2008, ar fi necesare reguli aplicabile tuturor modalităților de consultare a părților interesate: dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experților în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanților societății civile;
  • examinarea recomandărilor –  ar fi necesare reguli din perspectiva specificului procesului parlamentar, inclusiv obligativitatea consemnării în sinteza recomandărilor și obiecțiilor a recomandărilor părților interesate și argumentelor pentru care acestea au fost respinse și au rămas nepreluate prin amendamente din partea deputaților;
  • informarea publicului referitor la deciziile adoptate – ar fi necesare reguli privind actualizarea, în timp util, a informațiilor privind parcursul unui proiect de act normativ, în special disponibilitatea versiunilor proiectului întocmite pentru dezbateri parlamentare în lecturile ulterioare.

În partea ce ține de transparența procesului de adoptare a deciziilor, ar fi importante, în special, norme care ar concretiza regulile de adoptare a actelor normative în regim de urgență.

  • Modalitățile de consultare/cooperare

Potrivit Platformei, se instituționalizează câteva modalități de consultare/cooperare, și anume:

  • audierile parlamentare;
  • consiliile de experți și grupurile de lucru;
  • conferința anuală;
  • memorandumul de cooperare.

Ar fi de recomandat revizuirea modalităților de consultare/cooperare propuse prin Platformă astfel încât să corespundă modalităților stabilite prin art. 11 alin. (1) în sensul art. 2 din Legea nr. 239/2008, acestea fiind:

  • dezbaterile publice;
  • audierile publice;
  • sondajul de opinie;
  • referendumul;
  • solicitarea opiniilor experţilor în domeniu;
  • crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii civile.
Observatorul-de-Politici-Publice-Nr.-54Download
Read more

Ce deficienţe a constatat Curtea de Conturi (CCRM) în timpul misiunilor de audit la autorităţile publice locale (APL); ce măsuri au întreprins APL pentru a realiza recomandările Curţii; cum a apreciat Curtea nivelul de implementare a recomandărilor; ce probleme întâmpină APL în acest proces şi cum ar putea fi ele depăşite? – la aceste şi alte întrebări se oferă răspuns în studiul TI-Moldova „Procesul bugetar şi gestionarea patrimoniului public în APL: cum (nu) se implementează recomandările Curţii de Conturi”,  lansat la 21 iunie 2023.

Scopul cercetării este de a analiza mersul implementării recomandărilor CCRM, identifica problemele pe care le întâmpină APL în acest proces şi formula propuneri de remediere a situaţiei. Cercetarea a fost realizată cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei SUA la Chişinău.

Recomandări:

  • îmbunătăţirea comunicării dintre CCRM şi APL auditate, fiind utilă elaborarea şi aplicarea unui mecanism simplu si explicit, în baza celui prevăzut în Decizia Prim ministrului nr. 39/2020;
  • organizarea de către CCRM a unor ateliere de lucru cu reprezentanţii APL pentru a-i familiariza cu SIA ”Audit CCRM” şi crea abilităţi de utilizare a acestui sistem;
  • antrenarea mai activă a Cancelariei de Stat (CS) în supravegherea implementării recomandărilor CCRM, în special, a celor, implementarea cărora trenează de mult timp (recomandări care vizează MF, SFS, ASP; 
  • îmbunătăţirea calităţii recomandărilor CCRM, evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea unor măsuri concrete care urmează a fi realizate;
  • asigurarea accesului societăţii civile şi mass-media la SIA „Audit CCRM” în calitate de simpli utilizatori/vizualizatori externi ai informaţiilor din acest sistem;
  • plasarea pe paginile web ale APL, la o rubrică distinctă, a rezultatelor auditurilor CCRM, deciziilor consiliilor locale, planurilor de acţiuni şi a măsurilor concrete întreprinse în vederea remedierii abaterilor; 
  • organizarea unor întruniri comune ale reprezentanţilor CCRM, CS, SFS, MF, CALM şi APL pentru a discuta problemele de ordin financiar-contabil, de impozitare, etc. şi pentru a remedia situaţia în implementarea recomandărilor Curţii;
  • instruirea continuă a aleşilor locali la subiecte ce ţin de integritate şi anticorupţie, susţinută de ANI şi societatea civilă;
  • sistematizarea şi răspândirea bunelor practici de implementare a recomandărilor CCRM în rândul APL, eventual cu susţinerea CALM.
Comunicat-presa-integralDownload
Procesul-bugetar-si-gestionarea-patrimoniului-public-in-APL-cum-nu-se-implementeaza-recomandarile-Curtii-de-Conturi-Raport-de-monitorizareDownload
TI–Moldova-Releases-New-Monitoring-Report-on-Court-of-Accounts-Recommendations-2023Download
Read more