Transparency International Moldova monitorizează resetarea sistemului anti-coruptie, în particular, procesul de înfiinţare a Autorităţii Naţionale de Integritate, adoptarea Legii integrităţii si implementarea Legii privind evaluarea integrităţii instituţionale.
Pe urmele miliardului: În buzunarele cui au ajuns banii statului
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, creată de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Șoricimea și epopeea miliardului furat
Despre miliardul furat din sistemul bancar din Republica Moldova s-a vorbit atât de mult până în acest moment încât multă lumea este deja dezgustată de acest subiect. Nu că ar fi ”o statistica” pentru unii sau o legendă, cum vor unii sa ne convingă, dar pentru că, pe zi ce trece, șansele ca acești bani să fie recuperați sunt tot mai mici. Înainte ca să discutăm despre acest subiect, haideți să vă dau câteva detalii în cifre. Banca de Economii a recuperat doar 3,6 la sută din sumă. A primit 9,2 miliarde de lei de la Banca Națională, dar de întors, doar 377 de milioane de lei, Banca Socială a primit 2,7 miliarde, dar cale întoarsă au făcut 341 de milioane de lei, iar Unibank, care a primit 2,15 miliarde de lei a recuperat doar 128 de milioane.
Position paper: the new amendments to the Citizenship Law – a risk of legalizing fraudulent financial means
In December 2016, a group of members of the parliament headed by Andrian Candu, the Speaker of the Parliament of the Republic of Moldova, had a legislative initiative concerning the liberalization of the capital and fiscal stimulation, known as the “illegally obtained capitals amnesty”. The representatives of the civil society have condemned this new law draft initiative, believing that it would lead to the legalization of the illegally obtained money and would compromise the anti-corruption fight in the Republic of Moldova.[1]
A join effort made by civil society organizations, experts and development partners, this draft law was blocked and in February 2017 – it was removed from the parliamentary agenda, even though it was voted in the first reading. At the same time, the anti-corruption expertise conducted by the National Anti-corruption Center has concluded “…. the capital liberalization concept becomes thus equal to the legalization of illegal capital, being closer to the illegal money laundering concept”. Thus, this intention to legalize certain dubious funds has failed.
Notă de poziţie: Noile modificări la Legea cetăţeniei – un risc de legalizare a mijloacelor financiare de origine frauduloasă
În decembrie 2016, un grup de deputaţi în frunte cu Andrian Candu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, a venit cu o iniţiativă legislativă privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, cunoscută sub denumirea “amnistia capitalurilor obţinute ilegal”. Reprezentanţii societăţii civile au condamnat iniţiativa de adoptare a acestei legi, considerând că aceasta ar legaliza banii obţinuţi fraudulos şi ar compromite lupta anticorupţie în Republica Moldova.[1]
Printr-un efort comun al societăţii civile, mediului de experţi şi partenerilor de dezvoltare acest proiect a fost blocat, iar în februarie 2017 – retras din agenda parlamentară, chiar dacă a fost votat în prima lectură. Totodată, expertiza anticorupţie efectuată de către Centrul Naţional Anticorupţie a constatat ”… conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de provenienţă infracţională”. Astfel, această intenţie de legalizare a unor fonduri de provenienţă dubioasă a eşuat.
Judecătorii miliardului furat
Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenţi economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătoreşti prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deşi cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au iniţiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupţie, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acţiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiaşi magistraţi, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.
Position statement: Possible disposal by the NBM of state securities to a dubious investor represents a risk of legalizing means of fraudulent origin
In December 2016, a group of MPs headed by Andrian Candu, Speaker of the Parliament of the Republic of Moldova, came up with a legislative initiative on capital liberalization and tax stimulation, known as the “amnesty of illegally obtained capital”. Civil society representatives condemned the initiative to adopt this law, considering that it would legalize the money obtained fraudulently and would compromise the anti-corruption fight in the Republic of Moldova.
Through a joint effort of civil society, the environment of experts and development partners, this project was blocked, and in February 2017 – withdrawn from the parliamentary agenda, even if it was voted in first reading. At the same time, the anti-corruption expertise carried out by the National Anticorruption Center found “… the concept of capital liberalization becomes equivalent to the legalization of capital outside the legal circuit, approaching a concept of money laundering.” Thus, this intention of legalizing suspicious funds has failed.
Notă de poziţie „Eventuala cedare de către BNM a valorilor mobiliare de stat unui investitor dubios reprezintă un risc de legalizare a mijloacelor de origine frauduloasă”
În decembrie 2016, un grup de deputaţi în frunte cu Andrian Candu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, a venit cu o iniţiativă legislativă privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, cunoscută sub denumirea “amnistia capitalurilor obţinute ilegal”. Reprezentanţii societăţii civile au condamnat iniţiativa de adoptare a acestei legi, considerând că aceasta ar legaliza banii obţinuţi fraudulos şi ar compromite lupta anticorupţie în Republica Moldova. Printr-un efort comun al societăţii civile, mediului de experţi şi partenerilor de dezvoltare acest proiect a fost blocat, iar în februarie 2017 – retras din agenda parlamentară, chiar dacă a fost votat în prima lectură. Totodată, expertiza anticorupţie efectuată de către Centrul Naţional Anticorupţie a constatat ”… conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de provenienţă infracţională”. Astfel, această intenţie de legalizare a unor fonduri de provenienţă dubioasă a eşuat.
Evaluarea funcţionalităţii şi impactului proiectelor de lege privind schimbarea sistemului electoral
În urma multiplelor scandaluri de rezonanţă, provocate în special de furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar şi încercarea de a legaliza banii furaţi prin aşa numitul „proiect de liberalizare a capitalului”, guvernarea actuală a Republicii Moldova s-a compromis. Partidul Democrat din Moldova (PD) care se află în fruntea acestei guvernări şi-a pierdut credibilitatea, înregistrând în sondaje scoruri de 2-4%. Pentru a fugi de răspundere, oligarhul care conduce PD şi a capturat cele trei ramuri ale puterii de stat, tinde cu orice preţ să rămână la guvernare. După ce a testat votul uninominal în Gagauzia, reuşind să „convingă” prin corupere şi şantaj marea parte a aleşilor locali să treacă în tabăra democraţilor, oligarhul încearcă să aplice acest experiment pe scară naţională.
Construcţia spaţiului locativ din mijloacele cetăţenilor: cum protejăm investitorii?
Pentru a vedea cum s-a schimbat în ultimii doi ani starea de lucruri la capitolul protecţia drepturilor cetăţenilor-investitori în construcţia locuinţelor, TI-Moldova a efectuat o nouă cercetare – „Construcţia spaţiului locativ din mijloacele cetăţenilor: cum protejăm investitorii?”, scopul căreia este identificarea problemelor-cheie în domeniul construcţiei locuinţelor din mijloacele cetăţenilor şi actualizarea propunerilor de perfecţionare a cadrului legal în vederea protejării cetăţenilor-investitori şi diminuării prejudiciilor cauzate acestora.