La atelierul organizat de Transparency International-Moldova (TI-Moldova) au participat  23 de profesori din 18  raioane din țară.

Foto: TI-Moldova

Corupția în sistemul educațional poate afecta calitatea educației și egalitatea de șanse între elevi. Profesorii integri identifică și previn aceste practici, promovând un mediu educațional echitabil și transparent. Aceasta este concluzia atelierului desfășurat la 9-10 august 2024,  de către Transparency International-Moldova (TI-Moldova) la care au participat  23 de profesori din 18  raioane din țară. Cadrele didactice, managerii de instituții educaționale, dar și funcționari publici din cadrul direcțiilor raionale de învățământ  au fost implicați în activități și discuții interactive, alături de trainerii și experții anticorupție.

În prima parte a atelierului, experta anticorupție Mariana Kalughin a prezentat cadrul normativ și instituțional anticorupție la nivel de țară, precum și instrumentele necesare combaterii acestui fenomen. La rândul său, experta TI-Moldova, Ianina Spinei, le-a vorbit participanților despre integritatea în sistemul educațional,  conflictul de interese, declarațiile de avere și interesele personale. La atelier a fost invitată și reprezentanta Ministerului Educației și Cercetării, Rodica Brăguța, șefa Direcției Juridice, care le-a arătat participanților Codul de etică a cadrelor didactice, precum și planurile sectoriale anticorupție din domeniul educației, în contextul ultimilor modificări survenite Codul de Etică. În continuare, șefa Inspectoratului de Integritate de la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Ala Timoftică,  le-a  a prezentat aspectele practice din domeniul integrității, cu spețe analizate de către inspectorii de integritate pentru subiecții declarării din domeniul educației.

Experta TI-Moldova, Ianina Spinei, le explică participanților despre despre conflictul de interese, declarațiile de avere și interesele personale.

În cea de-a doua parte a atelierului, participanții au fost invitați să realizeze un proiect didactic, prin care vor prezenta tema anticorupție în instituțiile unde activează, având diferite grupuri țintă: profesori, colegi, părinți sau elevi. Majoritatea au folosit resursele și informațiile prezentate la atelier, acestea reprezentând un punct de reper important în activitatea lor pedagogică.

Promovând integritatea în sistemul educațional, cadrele didactice devin exemple pentru elevi

Ruslan Crețu, profesor la gimnaziul din satul Bocani, raionul Fălești care este și președintele Comisiei de Etică din școală a menționat că este foarte important ca un pedagog să sesizeze orice ilegalitate și să fie imparțial și cinstit, atunci când activează în domeniul educației. „Atelierul m-a ajutat să înțeleg că nu sunt singurul profesor cu o astfel de părere și că împreună suntem o forță care poate schimba sistemul educațional din interior”, a adăugat profesorul.

Directoarea școlii din satul Lărguța, Nina Bagrin, a vorbit despre rolul cadrului didactic în comunitate, acesta fiind un model de comportament prin onestitatea și integritatea lui. „Profesorul trebuie să participe la minimalizarea fenomenului de corupție, împreună cu elevii săi. Astfel de evenimente sunt foarte utile prin noutatea și actualitatea informațiilor, dar și prin faptul că se creează o conectivitate între colegii de breaslă”, a specificat directoarea instituției de învățământ.

Participanții au fost implicați în activități practice de prezentare a unui proiect didactic în domeniul prevenirii corupției și promovarea integrității.

Foto: TI-Moldova

La rândul său, Ludmila Tcaci, profesoară la gimnaziul din satul Răciula, raionul Călărași, a subliniat importanța acestor cunoștințe pentru un cadru didactic : „Educația nu este doar despre transmiterea cunoștințelor, ci și despre modelarea caracterului și a valorilor viitoarelor generații. Când cadrele didactice promovează integritatea, ei devin exemple demne de urmat pentru elevi, contribuind astfel la construirea unei societăți bazate pe corectitudine și respect pentru lege. În plus, o bună înțelegere a conceptelor de anticorupție ajută la prevenirea abuzurilor și la crearea unui climat de încredere și transparență în instituțiile educaționale”.

Lupta cu fenomenul corupției – responsabilitate comună

După acest atelier, participanții vor merge în comunitățile lor și vor organiza activități pentru a promova integritatea printre elevi, profesori sau părinți. Activitățile anticorupție îi vor ajută pe elevi să își dezvolte gândirea critică, să recunoască și să analizeze situațiile corupte, să înțeleagă cum pot contribui la combaterea acestora. Aceste practici le va forma elevilor din mai multe raioane ale țării abilități esențiale pentru a naviga în mod etic în diverse contexte sociale și profesionale. Aceasta îi motivează să fie mai responsabili în acțiunile lor și să contribuie la binele comun.

Jurista Rodica Brăguță le-a prezentat participanților modificările recente ale Codului de Etică.

Foto: TI-Moldova

Jurista Participanții au conchis că și implicarea părinților în activități anticorupție îi va ajuta să înțeleagă că lupta împotriva corupției este o responsabilitate comună și că fiecare individ, indiferent de rolul său în societate, poate contribui la acest efort.

Atelierul din 9-10 august 2024 s-a desfășurat în cadrul proiectului ”EduIntegrity for future” implementat  de Transparency International – Moldova în parteneriat cu Transparency International Georgia, beneficiar de subgrant în cadrul unui proiect susținut de Ministerul de Externe al Danemarcii și Transparency International.

Autoare: Natalia Dabija

Recomandări în vederea sporirii transparenței autorităților anticorupție

Asigurarea accesului la informații de interes public constituie una din măsurile de cultivare a climatului de integritate instituțională. Relativ recent, a intrat în vigoare Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, aceasta constituind lege specială menită să asigure transparența activităților din sectorul public. Legea prevede două forme de acces la informațiile de interes public: transparență proactivă și comunicarea informațiilor de interes public la cerere. Prin transparență proactivă se înțelege diseminarea, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații. Cum poate fi sporită transparența autorităților anticorupție – aceasta este întrebarea la care răspunde prezentul Observator.

Legea integrității despre asigurarea accesului la informații

Asigurarea accesului la informații de interes public, în conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. k) din Legea integrității, nr. 82/2017, constituie una din măsurile de cultivare a climatului de integritate instituțională.

Potrivit art. 21 din legea citată, accesul la informații de interes public cu privire la activitatea entității publice se garantează întru eficientizarea procesului de informare a populației și a controlului efectuat de către cetățeni asupra activității entităților publice, stimularea formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor. În acest scop conducătorii entităților publice și agenții publici trebuie să asigure accesul liber la informațiile oficiale, inclusiv informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal pentru ei. În acest sens, conducătorii entităților publice trebuie:

• să asigure un spațiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanților;
• să desemneze agenții publici responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informațiilor oficiale și să asigure instruirea acestora;
• să aprobe regulamente cu privire la drepturile și obligațiile agenților publici în procesul de furnizare a documentelor, informațiilor oficiale.

În conformitate cu prevederile menționate, conducătorii entităților publici și agenții publici desemnați responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informațiilor oficiale, în funcție de competențele stabilite, trebuie:

• să acorde asistență și sprijinul necesar solicitanților pentru căutarea și identificarea informațiilor;
• să asigure accesul efectiv la registrele de informații deținute, care vor fi completate în conformitate cu legislația cu privire la registre;
• să asigure desfășurarea întrunirilor și ședințelor în mod public, în conformitate cu legislația care reglementează activitatea entității publice;
• să asigure publicarea informațiilor privind structura entității publice și adresa acesteia, funcțiile, direcțiile și formele de activitate ale entității publice, subdiviziunile cu competențele lor, programul de lucru al acestora, cu indicarea zilelor și orelor de audiență a agenților publici responsabili de furnizarea informațiilor și a documentelor oficiale, privind deciziile finale asupra principalelor probleme examinate;
• să asigure examinarea solicitărilor de acces la informații și să respecte termenul prevăzut de lege pentru furnizarea informației, cu posibilitatea prelungirii acestui termen, în condițiile legii, după informarea prealabilă a solicitantului despre prelungire;
• să dea publicității actele entității publice, adoptate în conformitate cu legislația ce reglementează activitatea entității respective;
• să păstreze, în termenele stabilite de lege, actele entității publice din care fac parte, actele entității publice a cărei succesoare este entitatea respectivă, actele ce stabilesc statutul juridic al entității;
• să asigure protecția informațiilor ce se află la dispoziția entității publice împotriva accesului, distrugerii sau modificărilor nesancționate;
• să mențină în formă actualizată informațiile și documentele aflate la dispoziția lor.

În corespundere cu normele prenotate, conducătorii entităților publice și agenții publici sunt în drept să difuzeze de urgență pentru publicul larg informația care le-a devenit cunoscută în cadrul activității entităților publice dacă această informație poate preîntâmpina sau diminua pericolul pentru viața și sănătatea oamenilor sau pericolul producerii unor prejudicii de orice natură, poate opri răspândirea informației neveridice sau diminua consecințele negative ale răspândirii acesteia ori dacă această informație are o deosebită importanță socială.

Evident, asigurarea de către conducătorii entităților publice și agenții publici a realizării dreptului de acces la informație trebuie să se efectueze cu respectarea limitărilor prevăzute de lege.

Legea privind accesul la informațiile de interes public despre transparența proactivă

Relativ recent, la 8 ianuarie 2024, a intrat în vigoare Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, aceasta constituind lege specială menită să asigure transparența activităților din sectorul public.

Legea nr. 148/2023 reglementează:

• modalitatea de exercitare și apărare a dreptului de acces la informațiile de interes public;
• obligațiile furnizorilor de informații în asigurarea accesului la informațiile de interes public;
• răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor privind accesul la informațiile de interes public;
• mecanismul de monitorizare și control al implementării legii.

Conform art. 7 din Legea nr. 148/2023, accesul la informațiile de interes public se realizează prin:

• transparență proactivă – diseminarea, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații;
• comunicarea informațiilor de interes public la cerere.

Legea nr. 148/2023, în art. 10, enumeră informațiile care trebuie să fie publicate pe paginile web oficiale ale autorităților publice, acestea fiind:

• datele privind structura organizatorică și bugetul autorității publice, numărul angajaților/membrilor, obiectivele, domeniile de competență și funcțiile sale, adresele poștale, numerele de telefon și alte date privind adresa autorității publice, datele privind autoritățile subordonate (cu indicarea și/sau referirea la paginile web oficiale ale acestora), numerele de telefon ale serviciilor de informație;
• datele privind conducerea autorității publice, privind membrii organelor colegiale, inclusiv studiile, experiența profesională, modul de accedere în funcția deținută, adresa poștei electronice și numărul de telefon;
• datele privind persoanele juridice cărora le este transmisă, în modul stabilit, o parte din funcțiile autorității publice (denumirea organizației, adresa poștală și juridică, numărul de telefon și adresa poștei electronice);
• actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității publice, cu referințe la paginile web ale actelor din Registrul de stat al actelor juridice;
• raportul anual privind activitatea autorității publice;
• datele privind achizițiile publice planificate, privind achizițiile publice efectuate, rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții publice, alte informații relevante;
• datele privind evenimentele publice organizate de autoritatea publică (ședințe, întâlniri, conferințe de presă, colegii etc.), precum și privind deciziile adoptate la aceste evenimente;
• datele privind vizitele oficiale și deplasările de serviciu în străinătate ale personalului autorității publice, inclusiv costul și sursa de finanțare a cheltuielilor;
• zilele și orele de primire în audiență, precum și datele privind modul depunerii petițiilor și cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, inclusiv, după caz, plățile percepute pentru comunicarea informațiilor de interes public;
• datele privind programele și proiectele, inclusiv de asistență tehnică, al căror beneficiar sau executant este autoritatea publică (denumirea, scopurile și sarcinile de bază, beneficiarii și executorii principali de program, termenele și rezultatele de realizare scontate, volumul și sursele de finanțare);
• datele privind planificarea și executarea bugetelor de către autoritatea publică;
• referințe la portalul guvernamental al serviciilor publice și la alte sisteme informaționale destinate pentru obținerea informațiilor cu privire la serviciile publice prestate de autoritatea publică;
• referința la aplicația web a Sistemului informațional „Registrul resurselor și sistemelor informaționale de stat” sau la alte sisteme informaționale de stat care consumă date din registrul respectiv, pentru accesarea informațiilor de interes public privind resursele și sistemele informaționale de stat din posesia sau administrarea autorității publice;
• datele privind încadrarea persoanelor în serviciul public: lista concursurilor pentru funcțiile vacante existente, datele de contact ale persoanei responsabile de organizarea concursurilor, cerințele de calificare față de candidații la funcțiile vacante, formularul de participare la concurs, lista actelor care urmează a fi depuse și termenul-limită pentru depunerea acestora, lista persoanelor admise la concurs, precum și lista persoanelor care au promovat și au câștigat concursul;
• datele privind desfășurarea procesului decizional, în conformitate cu prevederile privind transparența în procesul decizional;
• informațiile de interes public prevăzute de alte acte normative. Vedeți aici care sunt recomandările de îmbunătățire a transparenței autorităților anticorupție.

La nivel mondial, majoritatea guvernelor nu reușesc să reducă corupția

Berlin, 30 ianuarie 2024. Indicele Percepției Corupției 2023 (IPC 2023), lansat astăzi de Transparency International, arată că majoritatea țărilor incluse în clasament au progresat puțin sau nu au progresat deloc în combaterea corupției din sectorul public.

Clasamentul IPC 2023 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 cercetări – pentru Republica Moldova^[1]). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.[2]

Aspecte generale

Media globală a IPC 2023, de 43 puncte, rămâne neschimbată pentru al doisprezecelea an consecutiv. Circa 2/3 din țări au înregistrat scoruri ale indicelui sub 50 de puncte, ceea ce indică probleme grave în combaterea corupției.

În fruntea clasamentului se află Danemarca cu un scor de 90 de puncte (pentru al șaselea an consecutiv), Finlanda și Noua Zeelandă urmând cu scoruri de 87 și, respectiv, 85 de puncte. La polul opus al clasamentului sunt Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemenul (16), afectate de crize prelungite și de conflicte armate.

23 de țări – printre ele unele democrații avansate precum Islanda (72), Țările de Jos (79), Suedia (82) și Regatul Unit (71) se află la minime istorice în acest an. Au înregistrat minime istorice și state autoritare precum Iran (24), Rusia (26), Tadjikistan (20) și Venezuela (13).

Din anul 2018, 12 țări au scăzut semnificativ în clasamentul IPC, printre ele fiind atât țări cu venituri mici și medii precum El Salvador (31), Honduras (23), Liberia (25), Myanmar (20), Nicaragua (17), și Venezuela (13), cât și țări cu venituri care le depășesc pe cele medii și cu venituri mari, cum ar fi Argentina (37), Austria (71), Polonia (54), Turcia (34) și Regatul Unit (71). Opt țări au îmbunătățit IPC în această perioadă: Irlanda (77), Coreea de Sud (63), Armenia (47), Vietnam (41), Maldive (39), Moldova (42), Angola (33) și Uzbekistan (33).

Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei (36) a adus provocări imense guvernării, sporind riscurile de corupție. Cu toate acestea, Ucraina a continuat creșterea de 11 ani a IPC, concentrându-se pe reforme în sistemului judiciar, inclusiv restructurarea organelor de autoguvernare judiciară, creșterea independenței sectorului judiciar și consolidarea capacității organului de urmărire penală anticorupție. Totuși, existența unui număr semnificativ de cazuri de corupție la nivel înalt rămâne o preocupare majoră.

Corupția și injustiția

În centrul atenţiei IPC 2023 sunt aspectele referitoare la corupție și injustiție. Potrivit Indicelui statului de drept, lumea se confruntă cu un declin în funcționarea sistemelor de justiție. Țările cu cele mai mici scoruri în acest indice au, de asemenea, scoruri foarte scăzute ale IPC, existând o legătură clară între accesul la justiție și corupție. Atât regimurile autoritare, cât și liderii democratici care subminează justiția contribuie la creșterea impunității față de corupție și, în unele cazuri, chiar o încurajează prin eliminarea consecințelor pentru infractori. Președintele Transparency International, François Valérian, a menționat: „Corupția va prospera atâta timp cât sistemele de justiție nu vor sancționa infracțiunile și nu vor ține guvernanții sub control. Când justiția este cumpărată sau este obiectul ingerințelor politice, oamenii sunt cei care suferă. Liderii ar trebui să investească pe deplin și să garanteze independența instituțiilor care respectă legea și luptă împotriva corupției. E timpul să punem capăt impunității pentru corupție.”

Instituțiile judiciare și de poliție independente, transparente și bine dotate cu resurse sunt esențiale pentru a ține corupția sub control. Mai mult, pentru a asigura eficiența acestor instituții, este esențial de a preveni ingerința în activitatea acestora, abuzul de putere politică, mita și alte forme de corupție.

„Corupția agravează nedreptatea socială și îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili. În multe țări, persistă obstacole în calea justiției pentru victimele corupției. Este timpul să spargem barierele și să ne asigurăm că oamenii pot avea acces efectiv la justiție. Toată lumea merită sisteme juridice echitabile și favorabile incluziunii, în care vocea victimelor să fie ascultată în fiecare etapă. Orice altceva este un afront adus justiției” a declarat Daniel Eriksson, directorul general al Transparency International.

Transparency International face apel la guverne să ofere sistemelor de justiție independența, resursele și transparența necesare pentru a pedepsi efectiv infracțiunile de corupție și pentru a asigura controlul și echilibrul puteriilor în stat. Acolo unde este necesar, trebuie să fie introduse proceduri și legi mai bune.

Republica Moldova în clasamentul IPC 2023

Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2023 de 42 de puncte, fiind pe locul 80 din 180 ţări incluse în clasament și înregistrând o creștere de 10 puncte pe parcursul ultimilor cinci ani (2019 – 32, 2020 – 34, 2021 – 36,  2022 – 39, 2023 – 42 puncte). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt: China, Ungaria, Macedonia de Nord (cu scoruri ale IPC de 42 de puncte), Cosovo (41) și Africa de Sud (41). Pentru comparație: România a înregistrat un scor al IPC de 46 puncte, Bulgaria (45), Cehia (57), Estonia (76), Lituania (61), Letonia (60).

În Republica Moldova anul 2023 a fost marcat de adoptarea mai multor legi și documente de politici publice anticorupție importante. Printre acestea: Legea privind accesul la informații de interes public, care a adus cadrul normativ național în conformitate cu standardele internaționale; Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, care după mai mulți ani de lipsă a unui document strategic nou în domeniu, oferă o viziune asupra modului în care vor fi abordate activitățile anticorupție în următorii ani. A fost modificat Codul de Procedură Penală, inclusiv pentru a asigura Procuratura Anticorupţie cu suficiente capacităţi de a detecta, investiga și urmări corupţia mare. A fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului. Pe parcursul anului a fost constituită o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, precum și au fost îmbunătățite unele aspecte din cadrul normativ aferent.

Cu toate acestea, reforma în sistemul judiciar trenează, restanțele la acest capitol fiind recunoscute de guvernanți. Rămân tratate necorespunzător mai multe recomandări înaintate de Grupul de state contra corupției în cadrul rundei a IV-a de evaluare a Republicii Moldova. Deși a crescut numărul dosarelor împotriva funcționarilor de rang înalt, rata de condamnare rămâne modestă. Protagoniștii „furtului miliardului” nu-și ispășesc pedeapsa. Nici un leu din banii extrași fraudulos din sectorul bancar așa și n-a fost întors în vistieria statului.

Astfel, urmează a fi depuse eforturi substanțiale în realizarea efectivă a sarcinilor asumate în combaterea corupției și reformarea sistemului justiției, sarcini care devin și mai importante din perspectiva lansării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

   Tel. de contact: +373 069646492, www.old.transparency.md

[1] Bertelsmann Foundation Transformation Index, Economist Intelligence Unit Country Ratings, Freedom House Nations in Transit, Global Insights Country Risk Ratings, PRS International Country Risk Guide, Varieties of Democracy Project, World Justice Project Rule of Law Index.

[2] De la crearea în 1995, IPC a devenit principalul indicator al nivelului corupției din sectorul public la nivel mondial. IPC este calculat în baza a mai multe cercetări, scorurile atribuite reflectând opiniile experților și ale personalităților din mediul de afaceri, nu ale publicului. Metoda de calcul al IPC este revizuită cu regularitate pentru a asigura ca indicele să fie cât mai robust și mai coerent. Revizuirea cea mai recentîă, efectuată de Centrul comun de cercetări al Comisiei Europene a fost efectuată în  2017. Scorurile IPC începând cu 2012 pot fi comparate de la an la an. Pentru mai multe informații, a se consulta: https://www.transparency.org/en/news/how-cpi-scores-are-calculated

Comunicat de presă

Ce deficienţe a constatat Curtea de Conturi (CCRM) în timpul misiunilor de audit la autorităţile publice locale (APL); ce măsuri au întreprins APL pentru a realiza recomandările Curţii; cum a apreciat Curtea nivelul de implementare a recomandărilor; ce probleme întâmpină APL în acest proces şi cum ar putea fi ele depăşite? – la aceste şi alte întrebări se oferă răspuns în studiul TI-Moldova „Procesul bugetar şi gestionarea patrimoniului public în APL: cum (nu) se implementează recomandările Curţii de Conturi”,  lansat la 21 iunie 2023.

Scopul cercetării este de a analiza mersul implementării recomandărilor CCRM, identifica problemele pe care le întâmpină APL în acest proces şi formula propuneri de remediere a situaţiei. Cercetarea a fost realizată cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei SUA la Chişinău.

Recomandări:

• îmbunătăţirea comunicării dintre CCRM şi APL auditate, fiind utilă elaborarea şi aplicarea unui mecanism simplu si explicit, în baza celui prevăzut în Decizia Prim ministrului nr. 39/2020;
• organizarea de către CCRM a unor ateliere de lucru cu reprezentanţii APL pentru a-i familiariza cu SIA ”Audit CCRM” şi crea abilităţi de utilizare a acestui sistem;
• antrenarea mai activă a Cancelariei de Stat (CS) în supravegherea implementării recomandărilor CCRM, în special, a celor, implementarea cărora trenează de mult timp (recomandări care vizează MF, SFS, ASP; 
• îmbunătăţirea calităţii recomandărilor CCRM, evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea unor măsuri concrete care urmează a fi realizate;
• asigurarea accesului societăţii civile şi mass-media la SIA „Audit CCRM” în calitate de simpli utilizatori/vizualizatori externi ai informaţiilor din acest sistem;
• plasarea pe paginile web ale APL, la o rubrică distinctă, a rezultatelor auditurilor CCRM, deciziilor consiliilor locale, planurilor de acţiuni şi a măsurilor concrete întreprinse în vederea remedierii abaterilor; 
• organizarea unor întruniri comune ale reprezentanţilor CCRM, CS, SFS, MF, CALM şi APL pentru a discuta problemele de ordin financiar-contabil, de impozitare, etc. şi pentru a remedia situaţia în implementarea recomandărilor Curţii;
• instruirea continuă a aleşilor locali la subiecte ce ţin de integritate şi anticorupţie, susţinută de ANI şi societatea civilă;
• sistematizarea şi răspândirea bunelor practici de implementare a recomandărilor CCRM în rândul APL, eventual cu susţinerea CALM.

Propuneri pentru îmbunătățirea Proiectului de lege privind accesul la informațiile publice
Proiectul de lege privind accesul la informațiile publice, elaborat de către Ministerul Justiției și supus procedurii de avizare și consultare publică, propune modificări importante și binevenite ale cadrului normativ, menite să asigure salvgardarea eficientă a dreptului la informație, statuat la art. 34 din Constituția Republicii Moldova.
Scopul principal al Proiectului este revizuirea cadrului normativ național în vederea transpunerii prevederilor Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromso la 18 iunie 2009 (în continuare – Convenția de la Tromso) și ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 217/2013. Convenția de la Tromso a intrat în vigoare la 1 decembrie 2020, fiind tratat internațional obligatoriu care consfințește și reglementează dreptul general de acces la documentele oficiale deținute de către autoritățile publice.

Observatorul de Politici Publice Nr. 50