Proiectul Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 poate fi îmbunătățit

În decembrie 2023, Parlamentul a supus consultării publice Proiectul de hotărâre privind aprobarea
Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 și a Planului de acțiuni pentru
implementarea Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028.1
Potrivit autorilor, mai mulți deputați din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”,
Programul a fost elaborat de către Centrul Național Anticorupție. Elaborarea și promovarea Programului a
fost condiționată de necesitatea asigurării continuității politicilor de prevenire și combatere a corupției la nivel național. Actuala Strategie națională de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2023, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 56/2017 și modificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 241/2021, ajunge la termen și, începând cu anul 2024, nu există un alt document de politici anticorupție aplicabil la nivel național.

Programul este constituit din 10 capitole, și anume:

• Introducere;
• Analiza situației;
• Standarde internaționale și exemple de bune practici;
• Scopul Programului și obiective generale;
• Impactul;
• Estimarea costurilor;
• Sursa de finanțare;
• Riscuri de implementare;
• Autorități și instituții responsabile;
• Proceduri de raportare.

Planul concretizează:

• Acțiunile;
• Indicatorii de monitorizare;
• Costuri de implementare;
• Sursa de finanțare;
• Termen de realizare;
• Autorități/instituții responsabile.

Atât proiectul Programului, cât și proiectul Planului pot fi îmbunătățite. În acest scop, este importantă tratarea corespunzătoare a aspectelor nuanțate în cele ce urmează.

Este de remarcat că, în diferite capitole ale Programului, obiectivele generale și specifice sunt formulate diferit de redacția reținută în Plan. În opinia noastră, obiectivele ar trebui să fie revăzute astfel încât acestea să fie clare și cuprinzătoare, fără a se suprapune. În același sens, este necesară o reexaminare suplimentară în privința acțiunilor și indicatorilor. Este important ca în acest exercițiu să se respecte abordarea SMART – obiectivele, acțiunile și indicatorii trebuie să fie specifice, măsurabile, aplicabile (realizabile), relevante, încadrate în timp.

În procesul de revizuire a acțiunilor, ar trebui:

• să se evite includerea acțiunilor prevăzute sau care ar trebui să fie prevăzute de alte documente de politici publice. Cu titlu de exemplu, ne referim la acțiunile care se află sau trebuie să se afle sub egida Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025, aprobată prin Legea nr. 211/2021, sau sub egida Programului național de dezvoltare a sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2023. Paralelismele în documentele de politici publice generează confuzii, inclusiv – din perspectiva termenului de realizare, și duble eforturi în raportare;
• să se evite includerea acțiunilor fără conotație strategică (acțiuni cu un caracter permanent care derivă nemijlocit din atribuțiile autorităților implementatoare), acțiuni irelevante și inoportune, acțiuni care nu pot fi realizate în esență sau nu pot fi realizate de către entitățile cărora le-au fost atribuite, acțiuni supra-segmentate. Aceste practici, pe de o parte, generează statistici impunătoare, care, însă, nu au impact strategic asupra domeniului. Pe de altă parte, dacă nu sunt asigurate premise pentru realizare, acțiunile rămân nerealizate. Pornind de la aceste argumente, este importantă avizarea proiectelor de Program și Plan de către toate entitățile implementatoare;
• să se efectueze o inventariere a măsurilor de asigurare a integrității instituționale și să se includă acțiuni de îmbunătățire a cadrului normativ și practicilor aplicate în testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf), verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, evaluarea integrității instituționale a Centrului Național Anticorupție etc.

La 30 noiembrie 2023, Transparency International-Moldova a prezentat rezultatele unui nou sondaj al APC privind comunicarea cu Curtea de Conturi, profesionalismul, integritatea auditorilor şi implementarea recomandărilor Curţii. La eveniment au fost prezenți atât reprezentanți ai CCRM, cât și ai entităților auditate: ministere şi entităţi din subordine. După prezentarea rezultatelor, participanții au concluzionat că o comunicare eficientă între Curtea de Conturi și entitățile auditate este crucială pentru buna funcționare a sistemului financiar și pentru asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea resurselor publice.

Experta TI-Moldova, autoarea Studiului, Ianina Spinei, a specificat că la baza sondajului a fost un chestionar adresat conducerii entităţilor publice şi responsabililor de comunicarea cu CCRM. Chestionarul a fost dezvoltat în comun cu CCRM și testat în APC, fiind desfăşurat în perioada 10 septembrie – 30 octombrie 2023, la el participând reprezentanți ai 20 APC (ministere şi entităţi din subordine). Perioada de timp vizată în sondaj a fost anul 2022 – septembrie 2023.

Printre recomandările expertei în cadrul evenimentului au fost ca reprezentanții Cancelariei de Stat și cei de la CCRM să mențină un schimb de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor auditorilor, fiind promovate bune practici. De asemnenea, Ianina Spinei a recomandat elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare.

Rezultatele succinte ale sondajului

Existența regulilor interne privind comunicarea cu CCRM  și a responsabililor de acest proces. Deși acum trei ani APC li s-a recomandat să elaboreze și aplice reguli interne care ar asigura şi facilita comunicarea cu CCRM[1], în prezent doar 44% din respondenţi relevă că entitatea în care activează dispune de atare reguli. Circa 2/3 din respondenţi susţin că în cadrul entităţii publice există o subdiviziune/persoană responsabilă de comunicarea cu CCRM. Comparativ cu sondajul anterior (2021), ponderea respondenţilor care confirmă existența regulilor interne de comunicare cu CCRM, precum și desemnarea responsabililor de acest proces a scăzut, o eventuală explicație ar fi fluctuația de cadre și informarea insuficientă, în unele entități publice, a persoanelor antrenate în comunicarea cu CCRM. 

Informarea APC despre informațiile care trebuie prezentate în timpul misiunilor de audit. Deși circa 2/3 din respondenţi au remarcat că auditorii Curţii i-au informat pe deplin despre informaţiile şi documentele care urmau să le prezinte, 1/3 din respondenţi consideră că au fost informaţi parţial şi n-au fost informați deloc. Comparativ cu 2021, ponderea respondenţilor care susţin că au fost informaţi pe deplin s-a redus. În opinia unor respondenţi, auditorii solicită documente în exces, iar întrucât volumul de muncă este mare şi echipamentul învechit, procesul de copiere şi expediere a informaţiilor ocupă foarte mult timp.

Eventuale nereguli/abateri identificate pe parcursul misiunilor de audit extern. Aproape ¾ din respondenţi susțin că auditorii au identificat nereguli/abateri în activitatea entității publice, 7%  –  că nereguli n-au fost identificate, iar 18%  au evitat să răspundă la întrebare. Circa 40 % din respondenţii care au confirmat identificarea neregulilor/abaterilor susţin că asemenea cazuri au avut loc deseori şi 60% – rareori.

 Propuneri/sugestii ale APC  privind activitatea CCRM

Respondenţii au venit cu o serie de propuneri, solicitând o mai mare atenţie a auditorilor la explicaţiile entităților auditate; discutarea în comun cu APC despre abaterile tipice identificate în timpul auditurilor; diseminarea bunelor practici de implementare a recomandărilor; excluderea dublărilor în raportarea la Cancelaria de Stat şi CCRM despre implementarea recomandărilor; dezvoltarea continuă a abilităţilor de utilizare a SIA „Audit CCRM”.

RECOMANDĂRI: 

• Luarea în consideraţie de către CCRM şi CS a opiniilor/sugestiilor APC expuse în cadrul sondajului, inclusiv pentru a facilita procesul de monitorizare și raportare a implementării recomandărilor Curţii;
• Creşterea calităţii recomandărilor  de audit: evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea măsurilor concrete care urmează a fi realizate;
• Simplificarea procesului de raportare a entităţilor auditate la adresa CS, sincronizarea lui cu uzanțele CCRM în vederea reducerii manoperei entităților publice;
• Susţinerea de către CS și CCRM a schimbului de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor CCRM, promovarea bunelor practici;
• Plasarea pe pagina web a CS a documentelor ce țin de comunicarea APC cu CCRM și CS, precum și raportarea despre implementarea recomandărilor (în speţă, Dispoziţia Prim ministrului nr. 39/2020, Ghidul privind monitorizarea, evaluarea şi acordarea suportului metodologic în implementarea recomandărilor Curţii);
• Elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare;
• Publicarea pe paginile web ale entităţilor publice a informațiilor despre măsurile întreprinse în vederea implementării recomandărilor CCRM, cu eventuala redirecţionare la pagina web a Curții;
• Supravegherea continuă a respectării normelor etice de către auditorii CCRM, implicit a exigenţelor ce ţin integritate, confidenţialitate a informaţiilor, atitudine respectuoasă faţă de angajaţii entităţilor auditate;
• Examinarea de către CCRM a posibilității de a asigura accesul la datele din ”cabinetul personal” al APC pentru entitățile din subordinea acestora, precum și pentru alte autorități publice, vizate concomitent în realizarea recomandărilor Curții; 
• Continuarea instruirii reprezentanţilor APC şi entităţilor din subordine cu funcţionalităţile  SIA ”Audit CCRM” şi crearea abilităţilor de utilizare a acestui sistem.

Mai multe constatări și recomandări, vedeți în NOTA INFORMATIVĂ (limba română)

INFORMATIVE NOTE (Engleză)

Aici găsiți Studiul integral:

Evenimentul s-a desfășurat în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.    

Autoritățile recunosc importanța investigațiilor jurnalistice bine documentate pentru inițierea controalelor și a cauzelor penale iar în Strategia națională de integritate și anticorupție pentru perioada 2017-2020, anchetele realizate de jurnaliști sunt fixate ca unul din indicatorii de rezultat la dezvăluirea beneficiarilor efectivi ai concesionărilor, privatizărilor și achizițiilor publice ilegale. Cu toate acestea, experții constată o eficiență redusă a controalelor și un număr mic de sancțiuni aplicate persoanelor despre care au relatat jurnaliștii în investigații. Acestea și alte constatări relevante se conțin în studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, realizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International (TI) – Moldova, prezentat public în cadrul unei mese rotunde miercuri, 1 noiembrie 2023.

La deschiderea evenimentului au adresat cuvinte de salut Janine Baudach, directoare de proiect, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Republica Moldova, Kevin Laningan, consilier juridic superior și Andrei Țurcan, coordonator de programe juridice în Secția Justiție Penală şi Aplicarea Legii a Ambasadei SUA, Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare TI – Moldova. Vorbitorii au menționat rolul jurnaliștilor de investigație la dezvăluirea cazurilor de corupție și a lipsei de integritate a unor persoane cu funcții publice. La fel, au făcut apel la conjugarea eforturilor ONG-urilor anticorupție, a jurnaliștilor de investigație, instituțiilor statului și donatorilor pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova.

Autorii studiului – jurnaliștii de investigație Viorica Zaharia și Victor Moșneag, au prezentat metodologia și rezultatele cercetării. Ei au menționat că din cele peste 100 de materiale jurnalistice analizate inițial, au fost selectate doar 38 de investigații jurnalistice publicate în perioada ianuarie 2021 – iulie 2023, care întrunesc atât criteriile tematice, cât și cele profesionale. „Ne-am propus să analizăm dacă organele de drept într-adevăr iau în calcul investigațiile jurnalistice și pornesc propriile anchete, dar să vedem și finalitatea acestora. Astfel, din cele 38 de investigații analizate, s-a reacționat în mai mult de jumătate din cazuri (22), doar că ulterior, în 13 cazuri ancheta sau controlul pornit a fost sistat. Cu alte cuvinte, a fost o reacție și un anumit impact pe termen scurt, însă pe termen lung lucrurile nu s-au schimbat și nu există o finalitate”, a menționat Viorica Zaharia.

În calitate de exemplu a fost prezentat cazul lui Ghenadie Tanas, fost șef de direcție la Centrul Național Anticorupție, trimis recent în judecată pe mai multe capete de acuzare, vizat pentru prima dată într-o investigație jurnalistică din anul 2017. După acea investigație, organele de drept au afirmat că în acțiunile lui Tanas nu sunt elemente constitutive de încălcare a legislației. „Abia în 2021, după ce despre el s-a discutat în Parlament, iar ulterior a fost publicat un alt articol, organele de drept au reacționat altfel, l-au reținut, investigat și trimis în judecată. E un caz care arată că se acționează discreționar”, a spus Victor Moșneag. El s-a referit și la accesul problematic la informații: „De multe ori am solicitat informații în mod repetat, deoarece în primul răspuns erau inexactități sau nu se regăseau informații cu privire la dosarele despre care știam sigur că au fost pornite controale. O altă problemă este că unele autorități au răspuns la solicitările de informații pentru acest studiu cu încălcarea termenului stabilit de lege, iar acesta e un lucru trist”. Autorii studiului au mai constatat că nu există o bază de date automatizată care ar integra informațiile despre persoanele figurante în procese sau dosare penale.

O altă autoare a studiului, Mariana Kalughin, expertă TI-Moldova, a evaluat finalitatea actelor de constatare a conflictelor de interese, emise de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în special a controalelor pornite în baza informațiilor din mass-media. „În șapte ani, doar 10 acte emise/adoptate/încheiate cu încălcarea regimului conflictelor de interese au fost constatate ca lovite de nulitate absolută și anulate prin hotărâre judecătorească, la cererea ANI. După constatarea încălcării regimului conflictelor de interese, 77 de persoane au fost decăzute din dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 3 ani, iar 73 de persoane au fost sancționate contravențional. Până în prezent, nu a fost emisă nicio sentință definitivă și irevocabilă pentru exercitarea atribuțiilor în sectorul public în situație de conflict de interese. De asemenea, nu există hotărâri judecătorești prin care, la cererea ANI, s-ar fi dispus încasarea în folosul statului a prejudiciilor cauzate și beneficiilor obținute urmare a actelor și deciziilor luate cu încălcarea regimului conflictelor de interese”, a spus experta. În opinia ei, aceste rezultate foarte modeste indică asupra eficienței scăzute a ANI și relevă faptul că în țara noastră principiul integrității în funcția publică nu este respectat.

Autorii studiului au prezentat un set de recomandări pentru instituțiile anticorupție, ONG-uri și jurnaliștii de investigație, iar apoi a avut loc un schimb de opinii despre necesitatea amplificării impactului investigațiilor jurnalistice în lupta cu corupția. Alina Munteanu, inspectoare de integritate la ANI, a explicat motivele creșterii ratei de refuz de inițiere a controalelor în cazul unor presupuse conflicte de interese, semnalate de mass-media. Ea a menționat că, după modificările în legislație, inspectorii de integritate nu pot verifica cazurile mai vechi de 3 ani, iar termenele de verificare prealabilă au fost extinse de la 15 la 30 zile, ceea ce le permite inspectorilor să adune mai multe informații probatorii și să ia o decizie corectă. La rândul său, Sergiu Doina, inspector de investigație la Centrul Național Anticorupție (CNA), a explicat de ce unii angajați CNA continuă să activeze chiar dacă au fost vizați în investigațiile jurnalistice, menționând că în fiecare caz este nevoie de dovezi suplimentare pentru a fi luate măsuri legale de sancționare sau pentru a intenta procese penale. Pentru a garanta reacția după publicarea investigațiilor jurnalistice, el i-a îndemnat pe autori să transmită demersuri către instituțiile anticorupție și să ceară informații despre inițierea controalelor și rezultatele acestora. Reprezentanții ANI, ai CNA și ai Procuraturii Anticorupție, prezenți la masa rotundă, au dat asigurări că se autosesizează după publicarea investigațiilor jurnalistice bine documentate.

La finalul evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv al API, a menționat că este al patrulea studiu la această temă, elaborat de API, iar concluziile sunt departe de așteptări. Astfel, lipsește finalitatea acțiunilor întreprinse de organele de anchetă după publicarea investigațiilor jurnalistice de rezonanță, persoanele vizate de cele mai multe ori nu sunt sancționate în general sau sancțiunile sunt modice. În continuare este problematică comunicarea între jurnaliști și instituțiile de drept, ceea ce îngreunează activitatea profesioniștilor media. „Doar după soluționarea acestor probleme vom putea vorbi despre un efort comun în lupta împotriva corupției și o eficiență mai mare a acestor activități”, a conchis P. Macovei.

Înregistrarea video de la masa rotundă poate fi accesată AICI

Studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”

Studiul a fost realizat în cadrul proiectelor:

• „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” este cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Parteneri ai proiectului în Chișinău sunt Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), care implementează proiectul „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”;
• „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrității instituțiilor statului şi activităților anticorupție în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secției Justiție Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.

Sursa: API