La solicitarea Ministerului Justiţiei, Transparency International-Moldova (TI-Moldova) a examinat proiectul Legii cu privire la organizaţiile necomerciale. În acest sens, TI-Moldova îşi exprimă reţinerea privind necesitatea modificării cadrului legal care reglementează activitatea organizaţiilor necomerciale în contextul tensionării relaţiilor dintre guvernanţi şi societatea civilă, încercându-se limitarea libertăţilor sectorului asociativ şi controlul acestuia.
Totuşi, pornind de la perspectiva revenirii la proiectul de Lege cu privire la organizaţiile necomerciale, TI-Moldova prezintă următoarele propuneri.
Art. 4 alin. (3) stabileşte „Denumirea organizaţiei necomerciale trebuie să permită deosebirea de autorităţile publice şi alte organizaţii”. Propunem de substituit textul „autorităţile publice şi alte organizaţii” cu textul „alte entităţi”, astfel extinzând prevederile. La general, considerăm că articolul ar trebui revăzut. În special, normele ar trebui completate cu prevederi ce ţin de denumirea prescurtată a organizaţiei. Denumirea, inclusiv denumirea prescurtată, precum şi simbolica organizaţiei necomerciale trebuie să difere de denumirea şi simbolica altor entităţi înregistrate, inclusiv ale entităţilor care şi-au încetat activitatea.
Art. 7 alin. (1) literele a) şi b) “În vederea atingerii scopurilor statutare, organizaţia necomercială are toate drepturile garantate de legislaţia Republicii Moldova, inclusiv să: a) realizeze şi să promoveze iniţiative cu caracter civic, economic, cultural, educativ, precum şi alte iniţiative neinterzise de lege; b) desfăşoare activităţi ştiinţifice şi de instruire”. Întrucât acţiunile indicate în literele a) şi b) se referă la tipurile de activităţi ale ONC care oricum nu pot fi enumerate exhaustiv, propunem comasarea acestora, expunând textul în următoarea redacţie „să desfăşoare, conform statutului, diferite activităţi neinterzise de lege”.
Art. 7 alin. (3) „…Raportul anual de activitate conţine informaţii referitoare la activităţile desfăşurate, valoarea mijloacelor financiare şi materiale obţinute şi folosite, precum şi alte informaţii relevante”. Pentru a preveni interpretarea diferită a textului „valoarea mijloacelor financiare şi materiale obţinute şi folosite”, propunem de a le expune explicit, sau, eventual de a prevedea anexarea copiei raportului financiar al organizaţiei, care este prezentat organelor de stat”.
Art. 8 alin. (4) „Bunurile rămase în urma lichidării benevole a unei organizaţii necomerciale, după stingerea creanţelor, se transferă unei alte organizaţii necomerciale cu scopuri similare celei lichidate, menţionată în statut sau stabilită de organul suprem de conducere. Bunurile organizaţiei necomerciale lichidate forţat sunt transferate organizaţiei necomerciale menţionate în statut sau, în cazul în care statutul nu menţionează organizaţia necomercială beneficiară, organizaţiei necomerciale desemnate de instanţa de judecată în urma unui anunţ public”. În opinia noastră, normele sunt prea generale. În vederea asigurării credibilităţii procesului, este necesară completarea cu prevederi ce ţin de anunţul public (termenele şi sursa de publicare, criteriile şi termenele de desemnare etc.).
Capitolul III „Constituirea, înregistrarea, reorganizarea şi lichidarea organizaţiei necomerciale”. În vederea conformării exigenţelor tehnicii legislative, în titlu, considerăm necesar de substituit textul „reorganizarea şi lichidarea” cu textul „şi încetarea”.
Art. 11 alin. (5) „Calitatea de membru al unei asociaţii obşteşti sau de fondator al fundaţiei sau al instituţiei private se transmite unui singur succesor”. Ţinem să remarcăm că în partea ce ţine de calitatea de membru al unei asociaţii obşteşti, normele contravin prevederilor art. 7 alin. (4) din proiect (asociaţia obştească nu poate fi obligată să accepte noi membri, decât în condiţiile stabilite de statut).
Art. 12 alin. (2) lit. b) „Statutul organizaţiei necomerciale prevede… b) termenul pentru care se constituie”. Întrucât majoritatea ONC se constituie pe un termen nelimitat, cerinţa de a indica în statut termenul de activitate le-ar impune să opereze şi să înregistreze modificări în statut, ceea ce ar implica o manoperă suplimentară în activitatea ONC şi a organului înregistrării de stat. Propunem de exclus lit. b) din art. 12.
Art. 12 alin. (2) lit. f) „Statutul organizaţiei necomerciale prevede: … f) modul de constituire şi lichidare a sucursalelor”. Propunem de substituit textul “lichidare” cu textul “încetare” şi de completat cu textul “şi filialelor”.
Art. 13 alin. (6) literele i) şi j) „Pentru înregistrare, persoana împuternicită depune, în termen de 3 luni de la data aprobării statutului, la organul înregistrării de stat, următoarele documente, a căror listă este exhaustivă: … i) documentul care confirmă capitalul subscris, în cazul constituirii fundaţiei; j) avizul organului de specialitate al administraţiei publice, în cazul constituirii asociaţiilor naţionale şi federaţiilor sportive naţionale”. În vederea conformării exigenţelor tehnicii legislative, în cuprinsul întregului proiect, terminologia utilizată necesită a fi uniformizată. Cu titlu de exemple: în art. 12 alin. (4) din proiect, în cazul fundaţiei, se operează cu noţiunea de patrimoniu cotizat; în art. 7 alin. (4) se utilizează, în exclusivitate, noţiunea de federaţii sportive naţionale.
Art. 13 alin. (11) „Modificările şi completările ulterioare în statutul organizaţiei necomerciale se înregistrează potrivit procedurii de înregistrare a organizaţiei necomerciale cu respectarea prevederilor Codului civil şi intră în vigoare din data înregistrării lor …”. Este de remarcat că potrivit art. 13 alin. (1) din proiect, organizaţia necomercială se înregistrează conform prezentei legi şi Legii cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, ultima fiind aplicată în măsura în care nu contravine prezentei legi. Propunem de exclus textul “cu respectarea prevederilor Codului civil”.
Art. 14 alin. (3) „În registru pot fi înscrise şi alte date”. Pentru a da previzibilitate normelor, lista datelor incluse în registru ar trebui să fie exhaustivă.
Art. 16 alin. (5) „Instanţa de judecată poate oferi organizaţiei necomerciale posibilitatea să înlăture, în termen de 6 luni, carenţele invocate în cererea de dizolvare forţată”. În vederea conformării exigenţelor tehnicii legislative, în cuprinsul întregului proiect, terminologia utilizată necesită a fi uniformizată. Cu titlu de exemplu, în art. 16 alin. (1) lit. b) se utilizează noţiunea de “lichidare forţată”.
Art. 18 alin. (1) lit. e) „Organul suprem de conducere: … e) aprobă tranzacţiile de proporţii ale organizaţiei, în modul stabilit de statut”. Pentru a da claritate normelor, ar fi raţional să se definească noţiunea tranzacţiei de proporţie.
Art. 19 (4) lit. a) “Administrator nu poate fi: a) persoana căreia, prin lege sau hotărâre judecătorească, îi este interzisă deţinerea funcţiei de administrator sau a unei alte funcţii care acordă dreptul de dispoziţie asupra bunurilor materiale”. Propunem completarea prevederilor cu textul “pe perioada interdicţiei”.
Art. 21 alin. (2) „Comisia de Certificare poate aprecia ca fiind de utilitate publică şi alte activităţi decât cele menţionate la alin. (1), dacă acestea întăresc statul de drept, democraţia, determină dezvoltarea socială şi economică a ţării”. Pornind de la beneficiile statutului de utilitate publică (art. 23 din proiect), este importantă, stabilirea exhaustivă, prin prevederi ale legii, a activităţilor de utilitate publică. Delegarea unor astfel de competenţe Comisiei de certificare, în lipsa unor limite clare, ar putea genera discreţie excesivă administrativă (eventuale abuzuri şi aplicare selectivă), precum şi imprevizibilitate a normelor pentru beneficiari.
Art. 22 alin. (1) lit. e) „Statutul de utilitate publică se atribuie organizaţiei necomerciale care desfăşoară activităţi de utilitate publică menţionate la art. 21 şi întruneşte cumulativ următoarele condiţii: … e) membrii organelor de conducere şi control ale organizaţiei necomerciale respectă regulile cu privire la conflictul de interese”. Proiectul este lacunar în partea ce ţine de regulile cu privire la conflictul de interese. Acestea sunt importante, mai cu seamă, din perspectiva calităţii de membru a persoanelor angajate în serviciul public şi beneficiile statutului de utilitate publică (acordarea de facilităţi fiscale; închirierea, în condiţii preferenţiale, a spaţiilor sau darea lor în folosinţă gratuită; finanţarea activităţii; plasarea de comenzi sociale; contractarea de achiziţii publice; activităţi în comun).
Art.22 alin (4) „Retragerea statutului de utilitate publică implică decăderea din dreptul la beneficiile obţinute anterior în baza acestui statut. Organizaţia necomercială notifică imediat autorităţile publice centrale şi locale de la care au obţinut beneficii în temeiul statutului de utilitate publică despre retragerea acestui statut. Comisia de Certificare poate, la cerere sau din oficiu, examina problema retragerii statutului de utilitate publică, dacă se invocă încălcarea condiţiilor privind statutul de utilitate publică”. Pentru a conferi un caracter univoc normelor, propunem expunerea primei fraze în următoarea redacţie „retragerea statutului de utilitate publică implică decăderea din dreptul la beneficiile acestui statut”.
Art. 23 alin. (2) „ … Decizia asupra solicitării de susţinere financiară sau materială a organizaţiei necomerciale se adoptă în urma unui concurs public”. Considerăm că proiectul trebuie completat cu prevederi referitoare la modul de organizare şi desfăşurare a concursului public.
Art. 24 alin. (2) „Membrii Comisiei de Certificare sunt selectaţi în bază de concurs public”. În opinia noastră, proiectul este lacunar în partea ce ţine de modul de organizare şi desfăşurare a concursului public pentru suplinirea funcţiilor de membri ai Comisiei de certificare. Proiectul trebuie dezvoltat cu norme ce ţin de tratarea eventualelor conflicte de interese ale membrilor Comisiei de certificare.
Art. 24 alin. (3) lit. c) „Candidatul la funcţia de membru al Comisiei de Certificare poate fi persoana care: … c) se bucură de o reputaţie ireproşabilă”. Pentru a da claritate şi previzibilitate prevederilor, sunt necesare clarificări în partea ce ţine de reputaţia ireproşabilă (cum ar fi – lipsa antecedentelor penale).
Art. 24 alin. (13) literele a) şi c) „Comisia de Certificare are următoarele atribuţii: … c) retragerea statutul de utilitate publică”. Propunem de expus lit. c) în următoare redacţie: „retrage statutul de utilitate publică”. În opinia noastră, proiectul necesită o redactare esenţială astfel încât să fie unul conform rigorilor tehnicii legislative în partea ce ţine de limbaj, ortografie şi punctuaţie.
Art. 27 alin. (5) „La data intrării în vigoare a prezentei de legi, mandatul membrilor Comisiei de Certificare încetează şi, în termen de 3 luni, se creează o nouă Comisie de Certificare”. Considerăm că aceste prevederi ar trebui revăzute. Normele vor genera un vacuum instituţional de cel puţin 3 luni în procesul de atribuire a statutului de utilitate publică.