Ce măsuri au întreprins autoritățile publice pentru a realiza recomandările Curţii de Conturi (CCRM); care din autorități au reuşit şi care au rămas restanţiere în acest proces; cum CCRM conlucrează cu Cancelaria de Stat, Parlamentul şi organele de drept; ce probleme rămân la ordinea de zi şi cum ar putea fi ele remediate? – la aceste întrebări se oferă răspuns în raportul Transparency International – Moldova lansat la 20 octombrie 2022. Raportul fost realizat în proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile” susţinut de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.
CCRM a efectuat în aa. 2020-2021 o serie de audituri ale conformității achiziţiilor publice în ministere şi entităţile din subordine, atrăgând atenţia la cadrul normativ imperfect, funcţionalitatea redusă a SIA MTender, precum şi abaterile sistemice admise de entităţi la toate etapele achiziţiilor. Pentru remedierea neregulilor Curtea a emis cca 260 de recomandări, 60% dintre ele fiind monitorizate de TI-Moldova.
Rezultatele monitorizării
Măsurile întreprinse de autorități pentru implementarea recomandărilor CCRM. Circa 1/3 din autoritățile care au fost rugate să ofere informații despre realizarea recomandărilor Curții n-au oferit răspuns (MAEIE, MC, MS, AAP, Institutul Mamei şi Copilului).[1] Unele răspunsuri au fost superficiale, fără careva documente confirmative (MEC)[2]. Informaţii consistente au oferit MDRI, MF, ME şi CNAM.
Datele de pe pagina web a CCRM, rubrica Audit/Rapoarte de audit[3], atestă că deşi termenul de implementare a recomandărilor din HCC monitorizate a expirat, la cca 1/2 din ele nu sunt inserate careva date despre măsurile întreprinse de entităţile auditate. O parte din acţiunile raportate de entităţi sunt promisiuni de a realiza recomandările. Unele informaţii despre implementarea recomandărilor nu sunt plasate pe pagina web a CCRM, chiar dacă răspunsurile entităților publice oferite TI-Moldova atestă că informaţiile au fost expediate Curţii.
Nivelul de implementare a recomandărilor apreciat de CCRM. Deşi termenele de implementare a recomandărilor au expirat, nivelul de implementare a acestora este jos: doar cca 1/3 din ele au fost implementate, 56% – n-au fost implementate şi 7% – implementate parţial.[4]
Prezenţa informaţiilor despre rezultatele auditurilor CCRM pe paginile web ale entităţilor auditate. În majoritatea cazurilor, pe paginile web ale ministerelor auditate și entităților din subordine nu sunt plasate careva informaţii despre rezultatele auditurilor şi măsurile întreprinse pentru realizarea recomandărilor Curţii (MEC, MC, MA, ME, MDRI, MAEIE).
Comunicarea/conlucrarea CCRM cu autorităţile publice, Cancelaria de Stat şi Parlamentul. CCRM a întreprins o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi comunicarea cu autorităţile publice, inclusiv a lansat un nou instrument de gestionare a procesului de implementare a recomandărilor (SIA „Audit CCRM”). Există o dinamică pozitivă în comunicarea şi conlucrarea cu Cancelaria de Stat, cca 15% din măsurile prevăzute în Planul de acţiuni al Guvernului pentru a. 2022 fiind introduse la propunerea Curţii.
Comunicarea şi conlucrarea cu Parlamentul a devenit mai activă după crearea Comisiei de control al finanţelor publice (CCFP). Conţinutul rapoartelor Comisiei plasate pe pagina web a Parlamentului repetă, în fond, constatările Curţii de Conturi în urma misiunilor de audit, partea decizională limitându-se, de regulă, la luarea de atitudine faţă de constatările Curţii şi recomandarea de a monitoriza şi evalua nivelul de executare al hotărârilor. O atare abordare pare destul de formală, întrucât CCRM oricum urmează să monitorizeze implementarea recomandărilor în baza Legii 260/2017, desfăşurând acest proces în baza unui regulament intern. Având în vedere specificul activităţii CCFP, ar fi de dorit ca în componenţa ei să fie delegate, cu precădere, persoane cu studii economice şi juridice. Desemnarea în calitate de membru al Comisiei pe Ilan Şor, deputatul fugar condamnat de prima instanţă la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, este mai mult decât o sfidare a bunului simţ.
Chiar dacă o parte importantă din HCC au fost discutate la şedinţele CCFP în 2021-2022, n-au fost audiate în şedinţă plenară a Parlamentului raportul anual de activitate al CCRM şi raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public.
Reacţia organelor de drept la documentele CCRM expediate pentru examinare şi sesizare. În a. 2020 – sem. I a. 2022, PG, CNA, ANI au recepţionat de la CCRM cca 40 de rapoarte de audit pentru examinare şi autosesizare. În baza acestor materiale PG a pornit 21cauze penale, CNA – 1, iar ANI a iniţiat un control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese. Cauzele penale se refereau la infracţiuni precum abuzul de putere sau abuzul de serviciu, delapidarea averii străine, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, spălarea banilor ş.a. şi vizau persoane publice din cadrul autorităţilor publice, întreprinderilor de stat şi municipale. În instanţa de judecată a fost expediată, în 2021, o singură cauză penală.
Deşi Consiliul interdepartamental de cooperare între CCRM şi organele de drept a fost creat încă în 2014, despre activitatea lui se cunoaşte puţin, informaţiile de pe pagina web a CCRM fiind sumare. În aa. 2019 – prezent a avut loc o singură şedinţă a Consiliului, chiar dacă Curtea a efectuat audituri rezultatele cărora au trezit în societate multiple suspiciuni şi întrebări vis-a-vis de eventuala fraudare a banilor şi patrimoniului public.
Recomandări:
- Transparentizarea continuă a procesului de implementare a HCC, asigurarea accesului societăţii civile şi mass-mediei la SIA ”Audit CCRM”;
- Antrenarea mai activă a Cancelariei de Stat în observarea implementării recomandărilor CCRM;
- Diseminarea de către ministere a bunelor practici de elaborare şi aplicare a regulilor/procedurilor interne ce ţin de achiziţiile publice în entităţile publice din subordine;
- Creşterea aportului Comisiei de control al finanţelor publice în procesul de examinare a rapoartelor CCRM, inclusiv în responsabilizarea factorilor de decizie ale entităţilor auditate, susţinerea iniţiativelor legale;
- Audierea, în şedinţă plenară a Parlamentului, a raportului anual de activitate al CCRM şi a raportului asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public;
- Revizuirea conceptului de activitate al Consiliului de cooperare a CCRM cu organele de drept în vederea unei contribuţii eficiente la identificarea, sesizarea şi sancţionarea fraudelor şi corupţiei; transparentizarea datelor despre activitatea Consiliului;
Plasarea pe paginile web
ale ministerelor a informaţiilor despre rezultatele auditurilor CCRM, măsurile
întreprinse în vederea
[1] MAEIE – Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, MS – Ministerul Sănătăţii, MC – Ministerul Culturii, AAP – Agenția Achiziții Publice.
[2] MEC – Ministerul Educației și Cercetării.
[3] Potrivit situației la 30.08.2022.
[4] Informaţii oferite de CCRM la solicitarea TI-Moldova, potrivit situaţiei la 23.08.22.