La 24 martie, curent Transparency International – Moldova a lansat raportul „Curtea de Conturi: evaluare institutionala alternativa”. Studiul a fost realizat cu susținerea financiară a Secției Justiție Penală și Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.
Curtea de Conturi (CC), în virtutea legii, este instituția supremă de audit a Republicii Moldova, care exercită controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public prin realizarea auditului public extern în conformitate cu standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit.
Potrivit legii, activitatea CC urmează să se ghideze de următoarele principii:
Independență – desfășurarea activității independent de Guvern, de alte organizații publice, de alte persoane juridice de drept public sau privat și de persoane fizice;
Legalitate – respectarea Constituției Republicii Moldova, a legislației naționale și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte;
Obiectivitate – desfășurarea activității de audit cu imparțialitate, în baza unui raționament profesional adecvat;
Profesionalism – desfășurarea activității cu integritate și respect, competent și în interesul public;
Responsabilitate – manifestarea responsabilității față de Parlament și societate;
Transparență – desfășurarea activității în mod transparent și deschis.
Pornind de la aceste principii și de la metodologia cercetării Sistemului Național de Integritate[1], prezentul raport reprezintă o evaluare alternativă a CC, din perspectiva a două dimensiuni (lege Vs practică), având ca repere cinci indicatori de bază: Independență, integritate, responsabilitate, transparență, eficiență.
În elaborarea cercetării, în calitate de surse au fost utilizate informațiile plasate pe pagina web oficială a CC, rapoarte, studii, publicații mass-media, informațiile colectate din interviuri cu reprezentanții agențiilor anti-corupție – Autoritatea Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție si Procuratura Anticorupție.
Generalizând cele constatate în cercetare, este de apreciat procesul de reformare parcurs în ultimii ani de către CC. Totuși, în mod firesc, mai multe probleme au fost reținute acestea urmând a fi tratate prin:
- promovarea unei politici potrivite de cadre care ar fideliza angajații CC, astfel diminuându-se fluctuația cadrelor;
- dezvoltarea Legii nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova (în continuare – Legea nr. 260/2017) cu prevederi ce țin de modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcțiilor de membru al CC – procedurile de concurs previzibile, transparente și uniforme ar spori credibilitatea instituțională a CC;
- finalizarea procesului de autoevaluare a integrității prin aprobarea și implementarea unui plan intern de integritate;
- audierea, în plenul Parlamentului, în condițiile legii, a rapoartelor CC – Parlamentul nu poate responsabiliza atât timp cât nu servește drept model de responsabilitate instituțională;
- întreprinderea tuturor măsurilor necesare asigurării auditului extern al rapoartelor financiare ale CC pentru anii 2019 și 2020;
- sporirea, prin toate mijloacele disponibile, a vizibilității comisiei parlamentare de profil, utilitatea acesteia fiind de necontestat;
- dezvoltarea paginii web oficiale a CC, recomandările detaliate în acest sens conținându-se în capitolul ce ține de transparență;
- regândirea cadrului de lucru al Consiliului de cooperare CC-organele de drept, astfel încât acesta să contribuie eficient la identificarea, sesizarea și sancționarea fraudelor și corupției.
Raportul integral poate fi vizualizat aici
[1] Metodologia SNI a fost elaborată de Transparency International și aplicată în mai mult de 100 de țări, inclusiv în Republica Moldova. Metodologia, dar și cercetarea SNI Moldova -2014, https://www.transparency.org/en/national-integrity-system-assessments.