La 26 ianuarie 2021, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele studiului privind transparenţa activităţii întreprinderilor administrate de stat, realizat în proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile”, cu susţinerea Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos. Scopul studiului este de a analiza respectarea exigenţelor legale privind dezvăluirea informaţiilor de către întreprinderile de stat (ÎS) şi societăţile pe acţiuni cu capital de stat (SA), identificarea unor eventuale probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei, inclusiv a cadrului legal. Obiect al monitorizăriieste transparenţa politicilor ce ţin de numirea, activitatea şi remunerarea administratorilor şi membrilor Consiliilor de administraţie a întreprinderilor; tratarea conflictelor de interese; planificarea şi efectuarea achiziţiilor; implementarea recomandărilor organelor de audit şi de control; raportarea despre rezultatele activităţii. Subiecţi ai monitorizării sunt 38 ÎS şi SA administrate de autorităţile administraţiei publice centrale.[1]

Aspecte metodologice. Întreprinderile monitorizate au fost selectate din Registrul Patrimoniului Public, pornind de la importanţa întreprinderii şi/sau riscul pentru eventuale abuzuri/corupţie. Datele pentru monitorizare au fost colectate din diferite surse, în special, în baza solicitărilor de informaţii adresate întreprinderilor[2] şi analizei conţinutului paginilor web ale întreprinderilor şi fondatorilor acestora. Totodată, au fost solicitate informaţii de la Inspecţia Financiară, Autoritatea Naţională de Integritate, Agenţia Proprietăţii Publice (APP); Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), Procuratura Generală, MAI. Surse de informaţie au servit şi hotărârile Curţii de Conturi, rapoartele Ministerului Finanţelor, APP, CNA, precum şi articolele jurnaliştilor de investigaţie.  Perioada de referinţă: aa.2018-2019.

La 01.01.2020, în Registrul Patrimoniului Public erau înscrise 207 ÎS şi 80 SA cu capital de stat. Potivit APP[3], deşi în 2019 dinamica indicatorilor de rezultat a întreprinderilor a fost ascendentă, profitul net cumulativ al ÎS şi SA fiind pozitiv, majoritatea entităţilor au înregistat indicatori de performanţâ sub normativele recomandate. Nivelul indicatorilor de îndatorare a entităţilor a fost mult peste minimul acceptabil. Conducerea întreprinderilor, în mare parte, n-a aplicat metode eficiente de management, n-a dispus de planuri de afaceri, investiţionale şi n-a făcut faţă sarcinilor stabilite în strategiile şi programele naţionale/sectoriale ale statului. Rezultatele auditurilor Curţii de Conturi şi controalelor Inspecţiei Financiare din 2018-2020 relevă multiple probleme în activitatea întreprinderilor, inclusiv în ţinerea evidenţei contabile, gestionarea patrimoniului, planificarea şi realizarea achiziţiilor, situaţia fiind cauzată, în special, de managementul necorespunzător, lipsa/neaplicarea controlului intern, responsabilitatea joasă a organelor de conducere, formalismul şi ineficienţa activităţii consiliilor de administraţie.

TI-Moldova a solicitat informaţii de la 43 de întreprinderi, recepţionând răspunsuri de la 38 (29 ÎS şi 9 SA). Este de remarcat că lista întreprinderilor selectate pentru monitorizare este reprezentativă: în 2019 activele ÎS monitorizate constituiau cca 80% din valoarea totală a activelor ÎS supuse analizei APP, iar în cazul SA – cca 40% din valoarea totală a activelor societăţilor comerciale analizate de APP.[4]

În rezultatul analizei informaţiilor, au fost constatate următoarele.

Asigurarea accesului la informaţii. Deşi TI-Moldova a solicitat de la întreprinderile monitorizate informaţii cu caracter public, unele întreprinderi au evitat să răspundă, catalogând o parte din informaţii drept date cu caracter personal sau secret comercial. Unele întreprinderi au cerut de la TI-Moldova copiile actelor de constituire şi argumentarea necesităţii de a prezenta informaţiile, altele au atenţionat asupra caracterului personal al datelor solicitate, în timp ce pe paginile web ale acestora era deja plasată o parte din datele solicitate. Reprezentanţii unor întreprideri şi-au exprimat temerea că ar putea fi pedepsiţi pentru oferirea informaţiilor.

Administratorii întreprinderilor, remuneraţia acestora. Deşi toate întreprinderile monitorizate au prezentat date despre numele administratorului şi actul prin care acesta a fost numit în funcţie, fiecare a patra întreprindere n-a oferit informaţii despre valoarea remuneraţiei acestora (ÎS ”Administraţia de Stat a Drumurilor”, ÎS ”Moldatsa”, ÎS ”Servicii Pază”, ÎS ”Aeroportul Internaţional Mărculeşti”, SA ”Moldtelecom”, SA ”Termoelectrica”, SA ”Reţelele de Distribuţie Nord”, SA ”Franzeluţa”, SA ”Moldovagaz”), argumentând refuzul prin caracterul personal al datelor sau sugerând preluarea lor de pe portalul e-Declaraţii.

Răspunsurile întreprinderilor privind valoarea remuneraţiei administratorilor sunt deseori formale şi incomplete, sunt cazuri când valoarea indicată de întreprindere nu corespunde celei din declaraţia de avere şi interese personale (DAIP) a administratorilor, există temerea că unii administratori nu depun declaraţiile, trezesc întrebări şi donaţiile considerabile oferite an de an unor administratori.

Este de remarcat şi inconsistenţa în prevederile unor acte normative referitoare la natura contractului cu administratorii ÎS (în unele acte se face referinţă la contractele de management, în altele – la contractul individual de muncă). Clauzele existente de salarizare şi premiere a conducătorilor şi angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară par a fi  perimate, cu iz sovietic. 

Consiliile de Administraţie (CA). Deşi practic toate entităţile monitorizate au indicat numele membrilor CA şi autoritatea pe care o reprezintă, fiecare a 5-a întreprindere n-a indicat valoarea individuală a remuneraţiei membrior CA (ÎS ”Aeroportul Internaţional Mărculeşti”, ÎS ”Servicii Pază”, ÎS ”Moldatsa”, SA ”Moldtelecom”, SA ”RED Nord”, SA ”Energocom”, SA ”Moldovagaz”). 

Analiza datelor oferite de întreprinderi a permis identificarea unor eventuale abateri la desemnarea membrilor CA/componenţa CA. Astfel, deşi Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală interzice includerea în consiliu a contabilului-şef al întreprinderii, această prevedere pare să nu fie respectată. Chiar dacă în componenţa CA, în mod obligator, trebuie incluşi reprezentanţii MF, MEI, reprezentanţii fondatorului şi ai colectivului de muncă, persistă practica numirii în CA a unui număr destul de mare de reprezentanţi ai fondatorului (spre ex., la ÎS ”Ingeocad” în perioada 01.08.19 – 31.12.2019 în componenţa CA au fost doar reprezentanţi ai fondatorului; la SA ”Tracom” în 2018 – 7 din 11 membri ai CA, iar în 2019 – 4 din 6 membri ai CA au reprezentat fondatorul). Deşi legislaţia permite, în componenţa CA practic nu sunt desemnaţi specialişti în domeniul de activitate al întreprinderii, specialişti în economie şi în drept.

Procesul de promovare şi desemnare a membrilor CA nu este transparent şi argumentat, fapt explicat inclusiv prin lipsa unui regulament special aprobat de Guvern, dar şi prin dezinteresul fondatorilor de a schimba starea de lucruri. Şi controlul fondatorilor asupra activităţii CA pare mai mult formal, o scuză fiind capacităţile reduse ale fondatorilor, în special, ale APP.

Persistă practicile cumulării funcţiilor de membru într-un număr destul de mare de CA a ÎS şi SA, ceea  ce ar putea afecta calitatea activităţii persoanelor la locul de muncă de bază şi controlul asupra activităţii întreprinderilor. Există eventuale erori la completarea DAIP de către membrii CA: reflectarea donaţiilor din partea ÎS şi SA; neindicarea denumirii întreprinderilor, membri în CA ai cărora sunt; diferenţe valorice între remuneraţia declarată şi datele prezentate de întreprinderi.

Conflictele de interese (CI).  83% din întreprinderile monitorizate au remarcat că în  aa.2018 – 2019 n-au fost careva situaţii de CI, însă rezultatele controalelor şi auditurilor efectuate atestă contrariul – asemenea situaţii au avut loc, ele nefiind raportate si soluţionate (de ex., la ÎS ”Portul Fluvial Ungheni”, ÎS ”Poşta Moldovei”, ÎS ”Urbanproiect”, ÎS ”Întreprinderea pentru silviclutură Chişinău”). Doar unele întreprinderi au relatat despre măsurile întreprinse pentru prevenirea şi soluţionarea CI (SA ”Red Nord”). Prevederile legale în materie de CI, incompatibilităţi, restricţii nu sunt cunoscute suficient de către factorii de decizie şi angajaţii întreprinderilor.

Achiziţiile de bunuri, lucrări, servicii. Deşi cadrul legal include cerinţe de transparentizare a achiziţiilor, în speţă pentru ÎS (inclusiv publicarea planurilor de achiziţii, anunţurilor de intenţie, rezultatelor atribuirii şi executării contractelor de achiziţii) există încă rezerve în respectarea lor. Astfel, cca 2/3 din întreprinderile monitorizate au informat că au elaborat planuri de achiziţii, din ele doar 60% le-au publicat pe paginile sale web. 70% din întreprinderi monitorizate au relatat că au publicat anunţuri/invitaţii de participare la proceduri de achiziţii, indicând link-rile respective. Circa 2/3 din întreprinderi au informat că au creat Grupuri de lucru pentru achiziţii (GL), însă doar un sfert din ele au oferit date despre componenţa GL, aceste date nefiind plasate pe paginile web ale întreprinderilor. Doar fiecare a 5-a întreprindere monitorizată susţine că publică rezultatele procedurilor de atribuire a contractelor şi o singură întreprindere –  rezultatele executării contractelor, de facto există cazuri singulare de publicare a unor atare informaţii.[5]

Controalele Inspecţiei Financiare (IF). Circa 2/3 din întreprinderile monitorizate au informat că au fost controlate de IF în 2018-2019, dintre ele doar ¼ – că au plasat rezultatele controalelor pe pagina lor web (ÎS ”Direcţia Servicii pentru Corpul Diplomatic, ÎS ”Nodul Hidrologic Costeşti”, ÎS ”Metrologie Aplicată”, ÎS ”Direcţia Exploatare a Imobilelor”, ÎS ”Portul Fluvial Ungheni”, ÎS ”Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de uz Fitosanitar şi a Fertilizantilor”). Doar o singură întreprindere (ÎS ”Centrul de Stat pentru Atestarea si Omologarea Produselor de uz Fitosanitar si a Fertilizantilor”) a informat despre întocmirea planului de acţiuni pentru implementarea recomandărilor IF.

În aa. 2018-2020 (9 uni)  ÎF a controlat 188 ÎS şi 72 SA cu capital de stat. Valoarea totală a cheltuielilor neregulamentare estimată de IF a constituit 109,6 mil. lei, a cheltuielilor nelegitime – 34,6 mil. lei, a prejudiciilor – 16,9 mil. lei. Printre abaterile tipice IF a  remarcat: achitarea neregulamentară şi neîntemeiată a salariilor factorilor de conducere şi unor angajaţi; acordarea premiilor şi ajutoarelor materiale membrilor CA din fondul de salarizare; neefectuarea inventarierii datoriilor şi creanţelor; lipsa transparenţei la efectuarea achiziţiilor; reflectarea cheltuielilor în lipsa documentelor justificative ş.a. Organelor de drept le-au fost expediate 41  de materiale.

Auditurile Curţii de Conturi. Curtea de Conturi a efectuat în 2018-2020 o serie de audituri privind activitatea ÎS şi SA, identificând multiple iregularităţi la ţinerea evidenţei contabile, gestionarea patrimoniului, planificarea şi realizarea achiziţiilor, darea în locaţiune a spaţiilor, constatând că situaţia a fost cauzată, în special, de managementul necorespunzător al întreprinderilor şi nivelul scăzut al responsabilităţilor organelor de conducere. Deşi majoritatea întreprinderilor care au fost supuse auditurilor Curţii au confirmat efectuarea lor (ÎS „Calea Ferată”, ÎS „Moldatsa”, ÎS ”Agenţia de Stat a Drumurilor”, ÎS ”Aeroportul Internaţional Chişinău”, ÎS ”Energocom”), entităţile n-au înserat pe pagina web informaţii despre rezultatele auditurilor şi măsurile întreprinse întru realizarea recomandărilor Curţii.

Factorii de decizie ai întreprinderilor în vizorul organelor de drept. Potrivit organelor de drept (CNA, PG, PA), în 2018-2020 (9 luni) au fost pornite circa 100 dosare penale în privinţa activităţii ÎS şi SA, inclusiv la întreprinderi precum ÎS ”Calea Ferată Moldova”, ÎS ”Poşta Moldovei”, SA ”Metalferos”, SA ”Moldtelecom”, SA „Banca de Economii”, Î.S ”Aeroportul Internaţional Chişinău”, ÎS „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”, ÎS „Gările şi Staţiile Auto”, Î.S Administraţia de Stat a Drumurilor, ÎS „Servicii Pază de Stat”, întreprinderile pentru silvicultură (Soroca, Edineţ, Ungheni, Chişinău). Totuşi, într-o mare parte din dosare nu sunt vizaţi factorii de decizie, ci ingineri, directori adjuncţi de filiale, şefi de tren, însoţitori de vagoane, şefi de magazine, brokeri vamali etc. Aproape fiecare al zecelea dosar a fost clasat.

Dezvăluirea informaţiilor. Deşi practic toate întreprinderile monitorizate dispun de pagini web, doar unele din ele conţin informaţii consistente despre conducătorii acestora, componenţa CA, bugetele şi planurile de activitate, listele serviciilor prestate si tarifele la ele, achiziţiile, rapoartele de audit și rapoartele anuale de activitate (ÎS ”Radiocomunicaţii”, ÎS ”Corpul Diplomatic”, ÎS ”Poşta Moldovei”, ÎS ”Moldatsa”, SA ”Termoelectrica”, SA ”RED Nord”). Cele mai sumare pagini web sunt ale ÎS „Cartuş”, ÎS ”Urbanproiect”, SA ”Tracom”, SA ”Barza Albă”. Lasă de dorit şi conţinutul paginilor web ale fondatorilor vis-a-vis de activitatea întreprinderilor administrate.

Recomandări

• Introducerea în cadrul legal a unor cerinţe exprese de dezvăluire a informaţiilor de către societăţile pe acţiuni/societăţile comerciale cu capital de stat, indiferent de faptul dacă acestea sunt sau nu entităţi de interes public.
• Excluderea inconsistenţelor legislative privind natura contractului cu administratorii întreprinderilor de stat (contract de management – contract individual de muncă).
• Examinarea oportunităţii de revizuire/actualizare a prevederilor ce ţin de salarizarea în unităţile cu autonomie financiară, inclusiv a conducătorilor/administratorilor întreprinderilor.
• Prevenirea secretizării abuzive a informaţiilor despre activitatea întreprinderilor, inclusiv prin informarea/instruirea conducătorilor şi a reprezentanţilor fondatorilor la tema accesului la informaţii şi dezvăluirii acestora.
• Sporirea capacităţilor APP, eventual prin suplimentarea statelor de personal, pentru a face faţă atribuţiilor stabilite în cadrul legal, în speţă, din domeniul administrării întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu cotă de stat.
• Asigurarea de către fondatori a transparenţei în selectarea şi numirea candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului de administraţie, argumentarea deciziilor în ordinele respective ale autorităţilor publice, plasarea lor pe paginile web ale întreprinderilor.
• Transparentizarea rezultatelor activităţii Consiliilor de administraţie, inclusiv prin publicarea dării de seamă privind exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite să reprezinte interesele statului pe pagina web a întreprinderilor.
• Reducerea numărului consiliilor în care poate participa concomitent una şi aceeaşi persoană, atragerea în componenţa lor a specialiştilor în economie şi în drept din domeniul de activitate al întreprinderilor.
• Organizarea, cu susţinerea ANI, a instruirilor la tematica completării şi depunerii declaraţiilor de avere şi interese personale, declarării şi soluţionării conflictelor de interese pentru factorii de decizie a întreprinderilor şi membrii Consiliilor de administraţie.
• Efectuarea de către ANI a unor controale tematice privind depunerea în termen a declaraţiilor de avere şi interese personale de către administratorii întreprinderilor, precum şi privind veridicitatea datelor din declaraţiile depuse.
• Plasarea pe pagina web a Inspecţiei Financiare a rezultatelor inspecţiilor efectuate la întreprinderi (sau, cel puţin, a extraselor din ele), precum şi a Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de inspectare financiară.
• Organizarea, cu susţinerea Inspecţiei Financiare, a work shop-urilor privind neregulile tipice depistate în activitatea întreprinderilor pentru administratorii, contabilii şefi ai acestora şi, după caz, membrii consiliilor/comisiilor de cenzori.
• Sporirea atenţiei Consiliilor de admninistraţie asupra rezultatelor auditurilor/controalelor efectuate la întreprinderi şi a măsurilor întreprinse în vederea remedierii situaţiei.
• Dezvoltarea/actualizarea paginilor web ale întreprinderilor, cu eventuala includere a unei rubrici aparte Dezvăluirea informaţiei, vizibilă, plasată în meniul de nivelul unu al paginii web, care ar cuprinde, cel puţin, informaţiile obligatorii (statut, regulamente interne, raport anual (complet), raport de audit în varianta integrală, achiziţii). În cazul întreprinderilor care nu dispun de pagină web, informaţiile trebuie plasate pe paginile web ale fondatorilor. 
• Plasarea de către fondatori, pe paginile lor web, a informaţiilor obligatorii referitoare la activitatea întreprinderilor administrate.
• Atenţionarea conducătorilor întreprinderilor şi membrilor grupurilor de lucru pentru achiziţii asupra respectării cerinţelor de transparenţă a achiziţiilor (publicarea planurilor, anunţurilor de intenţie, monitorizarea contractelor şi publicarea informaţiilor despre executarea acestora). În acest scop ar putea fi dezvoltate subrubrici destinate achiziţiilor pe paginile web ale întreprinderilor, cu plasarea, de rând cu alte informaţii, a ordinelor de creare a grupurilor de lucru şi a componenţei acestora.
• Accelerarea procesului de completare/actualizare a paginii web APP cu informaţii referitoare la întreprinderile administrate, asigurarea păstrării datelor pentru o perioadă anumită de timp (de ex., 5 ani), asigurarea funcţionării motorului de căutare.
• Examinarea  oportunităţii creării, eventual cu suportul partenerilor externi, a unui mecanism de colectare şi arhivare a datelor despre activitatea întreprinderilor administrate de stat, similar Mecanismului oficial de stocare a informaţiilor aplicat de CNPF.

Acest document a fost realizat în proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile ” implementat de Transparency International – Moldova şi susţinut financiar de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.

---

[1] Agenţia Proprietăţii Publice, Agenţia ”Moldsilva”, Cancelaria de Stat, Ministerului Afacerilor Interne, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.

[2] De la întreprinderi au fost solicitate, în speţă, informaţii despre numele administratorului, actul prin care a fost numit, valoarea remuneraţiei; membrii Consiliului de administrare, autoritatea pe care o reprezintă, actul prin care au fost numiţi şi remuneraţia acestora; procedurile de încadrare în serviciu; conflictele de interese; auditurile şi controalele efectuate, rezultatele lor şi măsurile întreprinse întru implementarea recomandărilor; rapoartele de activitate.

[3] http://app.gov.md/storage/upload/administration/reports/62/Raport_APP_2019.pdf

[4] Ibidem.

[5] Doar 1/2 din entităţile care susţin că publică contractele atribuite, le-au inserat pe web (ÎS „Moldatsa”, ÎS „Direcţia de Exploatare a Imobilului”, SA „RED Nord”, SA „Termoelectrica”). Raportul privind executarea contractelor de achiziţii l-a plasat pe web doar ÎS ”Administraţia de Stat a Drumurilor”.