Rezultatele monitorizării politicilor anticorupţie în APC: conflicte de interese, incompatibilităţi, restricţii

Comunicat de presă

La 23 iulie 2020, Transparency International – Moldova a prezentat rezultatele monitorizării politicii anticorupţie: referitoare la conflicte de interese, incompatibilităţi, restricţii. Activitatea este parte a unui proiect susţinut financiar de National Endowment for Democracy, cu scopul de a analiza cum autorităţile publice centrale (APC) aplică politicile anticorupţie prevăzute în Convenţia ONU Împotriva Corupţiei (UNCAC)[1], a identifica eventuale probleme şi formula propuneri de îmbunătăţire a politicilor. Subiecţi ai monitorizării sunt 12 APC, inclusiv 4 entităţi din subordine cu risc sporit de corupţie.[2] Monitorizarea a fost efectuată în mai-iunie 2020, perioada de referinţă – anii 2018-2019.

Repere metodologice: au fost analizate informaţiile furnizate de APC monitorizate şi Autoritatea Naţională de Integritate (ANI); informaţiile din mass-media privind eventuale încălcări ale legislaţiei din domeniu; utilizate datele din rapoartele de activitate ale APC monitorizate, ANI, CNA, precum şi din cercetările/studiile ONG-urilor; confruntate datele din diferite surse. De asemenea, au fost completate tabele de sinteză care reflectă starea curentă în aplicarea politicii, includ constatări şi propuneri individuale de îmbunătăţire a situaţiei, În funcţie de constatări, autorităţilor le-au fost atribuite scoruri la o scară de la 0 la 4[3], fiind întocmit un clasament al APC.

Constatări

Rezultatele monitorizării atestă că APC au întreprins măsuri pentru aplicarea politicii, însă ele sunt insuficiente. Deşi au fost organizate instruiri, agenţii publici nu sunt bine familiarizaţi cu prevederile cadrului legal din domeniu. Numărul conflictelor de interese (CI) declarate de agenţii publici este mic, la fel şi abaterile identificate în entităţile monitorizate, – asta în condiţiile când funcţionarii care au participat la sondajul privind calitatea politicilor anticorupţie efectuat de TI-Moldova[4] susţin că ştiu despre CI în entităţile în care activează, le exemplifică şi remarcă subdiviziuni cu risc sporit de apariţie a unor atare conflicte. Este îngrijorător că o parte din respondenţii care spun că s-au aflat în situaţii de CI remarcă că nu le-au declarat şi soluţionat. Aceasta ar însemna că entităţile nu controlează suficient aplicarea politicii, eventual nu antrenează în acest proces subdiviziunile de integritate/securitate internă. O parte din autorităţi nu dispun de reguli interne care ar facilita aplicarea politicii şi asigura memoria instituţională, precum şi nu publică informaţii despre rezultatele aplicării politicii.

ANI a identificat o serie de încălcări ale regimului juridic al CI, cu precădere, în entităţile subordonate APC monitorizate din teritoriu (directori de grădiniţe, gimnazii, licee, instituţii medicale). Circa jumătate din actele de constatare privind încălcarea cadrului legal din domeniu au fost contestate. Amenzi singulare au fost aplicate în patru autorităţi publice.

Constatările pe aspectele de bază ale monitorizării sunt următoarele.

• Persoane responsabile de evidenţa declaraţiilor de conflicte de interese

În toate entităţile monitorizate au fost desemnaţi responsabilii de ţinerea Registrului declaraţiilor de CI, majoritatea activând în serviciile resurse umane (MAI, MADRM, MF, MSMPS, PF, APP) sau, după caz, în secţia de audit intern (MAEIE), secţia juridică (MEI), secţia probleme speciale (MECC), direcţia securitate internă şi anticorupţie (SFS), direcţia integritate şi supraveghere (SV).

• Proceduri interne care ar facilita aplicarea politicii

MAEIE, MADRM, MJ, SFS, PF au relatat că se conduc de legile 133/2016 sau 82/2017, fără a avea careva proceduri interne, trei entităţi n-au răspuns la întrebare sau au dat un răspuns irelevant (MA, MECC, APP)[5], iar altele patru (MSMPS, MEI, MF şi SV) au menţionat că, suplimentar la cadrul legal, se conduc de anumite acte interne (instrucţiuni, ordine, ghiduri). Entităţile sunt interesate de elaborarea de către ANI a unui îndrumar explicit pentru conducătorii autorităţilor publice privind aplicarea politicilor anticorupţie din domeniul de competenţă al acesteia.

• Instruirea agenţilor publici

Sunt de reţinut participarea joasă a agenţilor publici din unele entităţi la instruiri şi familiarizarea insuficientă a acestora cu prevederile cadrului legal, constatări confirmate de rezultatele sondajului funcţionarilor publici privind calitatea politicilor anticorupţie din APC realizat de TI-Moldova în 2019[6] (în speţă. o parte importantă din respondenţi nu cunosc suficient noţiuni precum „persoane apropiate”, „conflict de interese consumat”; interpretează eronat noţiunea de ”interese personale”; sunt toleranţi la încălcări precum angajarea în subordinea nemijlocita a unui funcţionar a rudelor sale, încălcarea restricţiilor de postangajare ş.a.).

• Declararea conflictelor de interese, situaţiilor de incompatibilitate şi relaţiilor ierarhice nemijlocite

Cinci entităţi (MECC, MSMPS, SFS, SV, APP) au relatat despre 11 situaţii de CI declarate de agenţii publici în 2018-2019. Din datele oferite am putea presupune că, în unele din ele CI n-au fost examinate şi soluţionate de către conducător, aşa cum prevede legislaţia, ci de alte persoane (de ex., de responsabilul de ţinerea Registrului declaraţiilor de CI) şi că unele soluţii aplicate pentru rezolvarea CI nu corespund legislaţiei.

Privitor la identificarea CI consumate, doar MECC şi MSMPS au relatat despre atare cazuri, în timp ce rezultatele sondajului TI-Moldova atestă că cca 2% din respondenţi susţin că s-au aflat în situaţie de CI în ultimii doi ani (din MECC, BVC, SFS, MEI, SV, PF). îngrijorător fiind că unii dintre ei au spus că nu le-au declarat. Fiecare al 10-lea respondent a indicat că ştie despre cazuri de CI, abuzuri din instituţia în care lucrează, care ţin de angajarea persoanelor apropiate, verificarea firmelor afiliate, utilizarea proprietăţii publice în scopuri personale ş.a. În acest sens, sunt relevante investigaţiile jurnaliştilor care au atras atenţia publicului şi organelor abilitate asupra unor eventuale CI în activitatea factorilor de decizie din autorităţile monitorizate şi entităţile din subordine.

• Identificarea încălcărilor şi aplicarea sancţiunilor de către ANI

Potrivit ANI, în urma controalelor efectuate au fost constatate 33 de încălcări ale regimului CI şi 6 încălcări ale prevederilor ce ţin de restricţii şi incompatibilităţi în APC monitorizate şi entităţile din subordine. Marea parte a încălcărilor vizează activitatea conducătorilor instituţiilor de învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee) şi medicale din teritoriu, în speţă deciziile de angajare. promovare, premiere, luate în privinţa rudelor. Circa jumătate din actele în care se constată încălcarea regimului juridic al CI au fost contestate. Amenzi singulare au fost aplicate în MECC, MSMPS, MAI şi SV.

• Transparenta rezultatelor aplicării politicii

Doar o parte din entităţile monitorizate au publicat pe paginile sale web rapoarte/note informative ce ţin de realizarea Planului de acţiuni de implementare a Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie (MAI, MF, MJ, MEI), altele – au plasat informaţii insuficiente (MECC, MSMPS) sau nu le-au publicat deloc (APP, MADRM, MAEIE).

Recomandări

Pentru Autoritatea Naţională de Integritate:

A susţine autorităţile publice prin elaborarea unui îndrumar privind aplicarea politicilor anticorupţie din domeniul de competenţă al ANI, care ar include exemple/speţe din activitatea acesteia;
A spori controlul asupra modului de soluţionare a conflictelor de interese în entităţile publice;
A spori interacţiunea cu organele de audit/control (Curtea de Conturi, Inspecţia Financiară ş.a.), inclusiv solicita informarea regulată despre verificările care trezesc suspiciuni de conflicte de interese, participa la audierea rapoartelor de audit/control, consulta specialiştii ş.a.;
A întări capacităţile departamentului juridic al ANI, asigura consilierea juridică a inspectorilor de integritate;
A publica pe pagina web Registrul persoanelor care au interdicţia de a ocupa funcţii publice;
A intensifica procesul de instruire, utilizând instrumentele on-line; a extinde instruirile în entităţile din subordinea APC, în speţă a celor din teritoriu.

Pentru autorităţile publice monitorizate:

A asigura instruirea agenţilor publici din aparatul central şi din entităţile subordonate cu prevederile cadrului legal din domeniu, utilizând cu precădere metodele on-line şi tehnica „formarea formatorilor”;
A elabora/dezvolta, eventual cu suportul ANI, documente/reguli interne pentru a facilita aplicarea politicii;
A controla aplicarea politicii în instituţie, antrenând în acest proces, după caz, subdiviziunile de securitate internă/integritate;
A concentra atenţia asupra zonelor de risc – domeniilor/subdiviziunilor în care probabilitatea apariţiei CI este mai mare, a lua atitudine de opiniile respondenţilor despre atare subdiviziuni expuse în cadrul sondajelor desfăşurate;
A informa publicul despre rezultatele aplicării politicii, inclusiv prin publicarea rapoartelor/notelor informative pe pagina web.

Pentru alte autorităţi:

Curtea de Conturi, Inspecţia Financiară,– a publica pe paginile web rezultatele auditurilor şi controalelor care includ suspiciuni de conflicte de interese, a comunica ANI despre atare conflicte;
CNA, Grupul de monitorizare a SNIA – a asigura accesul mass-mediei şi ONG-urilor la Platforma electronică de asigurare a integrităţii instituţionale.

Raportul integral poate fi accesat aici: Raport-CI

Acest comunicat a fost elaborat de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului „Monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale”, susținut de National Endowment for Democracy. Concluziile şi recomandările expuse aparţin autorilor nu reflectă neapărat opinia finanţatorului.

[1] Monitorizarea cuprinde politicile UNCAC: asigurarea accesului la informaţii prin paginile web; asigurarea transparenţei decizionale; declararea averilor şi intereselor personale; etica şi meritocraţia; tratarea conflictelor de interese; asigurarea funcţionării sistemului de petiţionare; transparenţa şi responsabilitatea în gestiunea finanţelor publice.

[2] Ministerul Justiţiei (MJ); Ministerul Finanţelor (MF); Ministerul Economiei şi Infrastructurii (MEI); Ministerul Afacerilor Interne (MAI); Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC); Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE); Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSNPS); Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM); Serviciul Fiscal de Stat (SFS); Serviciul Vamal (SV); Agenţia Proprietăţii Publice (APP); Poliţia de Frontieră (PF).

[3] Scorurile au fost atribuite în funcţie de relevanţa ş comprehensivitatea răspunsurilor oferite APC monitorizate, „0” semnifică neaplicarea politicii/neoferirea răspunsului, iar 4 – prezentarea unor informaţii relevante, complete care confirmă aplicarea politicii.

[4] http://www.old.transparency.md/wp-content/uploads/2019/12/Raport-sondaj-APC-final.pdf

[5] MA, MECC – n-au răspuns la întrebare. APP a remarcat că, pentru a spori integritatea profesională, deleagă angajaţii la Academia Administrare Publică la instruiri.

[6] Transparency International – Moldova: Sondaj al funcţionarilor publici ”Calitatea politicilor anticorupţie şi climatul de lucru în autorităţile publice centrale”, 2019, http://www.old.transparency.md/wp-content/uploads/2019/12/Raport-sondaj-APC-final.pdf