Semnatarii prezentei declarații dezaprobă modul în care a fost învestit candidatul la funcția de Procuror General. Numirea candidatului la funcția de Procuror General într-o asemenea grabă afectează grav încrederea în Procuratură și alimentează suspiciunea că a fost făcută cu un scop ascuns. Solictăm Președintelui Republicii Moldova să facă publică informația cu privire la verificarea integrității titularului la funcția de demnitate publică, pusă la dispoziție de Serviciul de Informații și Securitate. Solicităm Procurorului General să vină cu explicații publice pentru a exclude orice dubiu cu privire la legalitatea provenienței averilor sale și acțiunile legate de evenimentele tragice din aprilie 2009 în care a fost implicat. Solicităm Autorității Naționale de Integritate, imediat după ce devine funcțională, să efectueze controlul averii Procurorului General.
La 22 septembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General. La 7 decembrie 2016, în jurul orei 14.30, CSP a adoptat hotărârea de a propune Președintelui Republicii Moldova numirea în funcția de Procuror General a dlui Eduard HARUNJEN. Tot în aceeași zi, în jurul orei 16.30, materialele au fost expediate de către CSP în adresa Președintelui țării. Dl. Eduard HARUNJEN a fost numit de Președintele Republicii Moldvoa prin decret în funcția de Procuror General la 8 decembrie, în jurul orei 12.00, la nici 24 de ore de la desemnarea sa de către CSP. Această grabă alimentează suspiciunea că întregul proces de numire în funcție a candidatului la funcţia de Procuror General a fost orchestrat. Regretăm repetarea modului de numire a persoanelor de demnitate publică în asemenea circumstanțe. Reamintim că în ianuarie 2016, societatea civilă a condamnat modul nedemocratic în care a fost învestit Guvernul FILIP de către Președintele Timofti. De asemenea, în condițiile în care recent au avut loc alegeri prezidențiale, chiar dacă acest fapt nu este expres prevăzut de lege, era logic și firesc să se aștepte ca numirea noului Procuror General să fie efectuată de noul Președinte.
Avem dubii rezonabile că Serviciul de Informații și Securitate, CSP și Președintele țării au verificat suficient de atent integritatea domnului Harunjen, conform legislației relevante ocupării funcției de demnitate publică, și că au examinat suficient circumstanțele de nimicire a unui dosar penal într-o cauză de deces care a avut loc în aprilie 2009. Toate aceste informații sunt în vizorul public de mai mult timp, iar în ședința din 7 decembrie 2016, CSP superficial a examinat întrebarea cu privire la dosarul din aprilie 2009 și nu a adresat nicio întrebare cu privire la averile candidatului, chiar dacă în presă au fost difuzate materiale care confirmau că dl. Harunjen deţin o casă impresionantă, pe care nu o putea construi din salariul de procuror.
Numele dlui Harunjen a apărut în vizorul CSP și a mass media în legătură cu evenimentele tragice din aprilie 2009. O procedură disciplinară a fost intentată împotriva procurorului Eduard HARUNJEN pentru nimicirea unui dosar penal cu privire la un deces. Colegiului disciplinar al CSP a constatat că dl. Harunjen și alți doi procurori au comis o abatere disciplinară. Colegiul Disciplinar l-a sancționat pe dl. Harunjen cu „avertisment”. Prin Hotărârea CSP din 21 septembrie 2010, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost anulată cu încetarea procedurii disciplinare. CSP nu a constatat abaterea disciplinară din simplul motiv că acțiunile dlui Harunjen fuseseră coordonate cu superiorii. Mai mult, în cadrul interviului susținut în fața CSP din 7 decembrie 2016, dl. Harunjen (a se vedea video la 2:28:00 – 2:33:00) a declarat doar că nu a avut nici o atribuție la acea etapă cu acel caz, iar faptul nimicirii dosarului nu s-a adeverit. Nu au urmat alte discuții la subiect.
Evenimentele din aprilie 2009 au demascat probleme sistemice în sistemul justiției din Republica Moldova. Raportul Comisiei Parlamentare speciale și numeroasele rapoarte ale experților independenți naționali și internaționali conțin suficiente probe care denotă disfuncționalitățile de atunci din Ministerul Afacerilor Interne și din Procuratură. Factorii de decizie nici până astăzi nu au fost trași la răspundere pentru acțiunile de atunci. Într-un asemenea context, este deosebit de descurajator faptul că membrii CSP nu au examinat mai detaliat implicarea dlui Harunjen în distrugerea unui dosar penal inițiat în legătură cu evenimentele din aprilie 2009 și au ignorat aceste aspecte importante. Procurorul General trebuie să inspire încredere societății că va lucra independent și nu va accepta implicarea politicului în activitatea procuraturii.
În 2013 și 2016, în mass-media au apărut mai multe informații care generează suspiciuni în ceea ce privește integritatea și reputația ireproșabilă a candidatului la funcția de Procuror General.[1]Informațiile se referă la averi ce nu corespund veniturilor. Este foarte straniu și descurajator faptul că membrii CSP nu au adresat vreo întrebare referitor la acest subiect.
Conform sondajelor publice, încrederea populației în justiție este în continuă scădere, de la 75% în noiembrie 2011 la 89% în octombrie 2016. Numirea unui Procuror General asupra căruia planează dubii cu privire la integritate, cu o grabă de invidiat. doar va crește neîncrederea societății în procuratură.
Având în vedere cele de mai sus:
- Dezaprobăm modul de investire în funcție a Procurorului General;
- Solictăm Președintelui Republicii Moldova să facă publică informația cu privire la verificarea integrității titularului la funcția de demnitate publică, pusă la dispoziție de Serviciul de Informații și Securitate;
- Solicităm Procurorului General să vină cu explicații publice pentru a exclude orice dubiu cu privire la legalitatea provenienței averilor sale și acțiunile legate de evenimentele tragice din aprilie 2009 în care a fost implicat;
- Solicităm Autorității Naționale de Integritate, imediat după ce devine funcțională, să efectueze controlul averii Procurorului General.
Semnatari:
· Amnesty International Moldova
· Asociația „PROMO-LEX”
· Asociația pentru Democrație Participativă (AEDPT)
· Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
· Asociația Presei Independente (API)
· Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
· Centrul de Drept al Femeilor (CDF)
· Centrul de Informare in domeniul Drepturilor Omului (CIDO)
· Centrul de resurse DIALOG-Pro
· Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
· Consiliul National al Tineretului din Moldova (CNTM)
· Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
· Transparency International Moldova