La 13 mai 2022, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele monitorizării veniturilor şi averilor procurorilor, scopul acesteia fiind identificarea eventualelor abateri în acest proces, posibilelor vulnerabilităţi în activitatea entităţilor publice de profil, precum şi formularea propunerilor de remediere a situaţiei. Descărcaţi raportul aici. Cercetarea a fost realizată în proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.

Aspecte metodologice. În procesul monitorizării au fost utilizaţi o serie de indicatori care permit de a vedea dinamica diferitor tipuri de venituri şi active declarate, ponderea persoanelor care le declară, precum şi de a răspunde la întrebări precum: ce parte din veniturile procurorilor le constituie donaţiile, cadourile oferite cu diferite ocazii (nunţi, cumetrii, botezuri); cine sunt beneficiarii celor mai mari donaţii; câte bunuri imobile (ex., apartamente, case, terenuri) declară procurorii, care este suprafaţa acestora; câte autoturisme sunt declarate şi la ce preţuri etc. În acelaşi timp, s-a făcut o comparaţie cu indicatorii respectivi pentru o altă categorie de angajaţi din sectorul public – agenţii publici din Aparatul central al Ministerului Justiţiei (reprezentanţii MJ).

În cadrul analizei au fost utilizate datele din declaraţiile de avere şi interese anuale (DAIP) de pe Portalul declaraţiilor al ANI.[1] De asemenea, au fost solicitate informaţii de la Procuratura Generală, ANI, Serviciul Fiscal, CNAS, analizate datele de pe paginile web ale autorităţilor publice, în speţă, rapoartele de activitate ale Procuraturii, ANI, rapoartele privind implementarea SNIA, selectate investigaţiile jurnalistice privind veniturile şi proprietăţile declarate de către procurori. Perioada de referinţă a cercetării: anii 2018-2020.

Suportul tehnic pentru extragerea automată a datelor din declaraţii a fost oferit de Constantin Copăceanu, AO ”Implicare Plus”. Datele au fost colectate în baza unui program de extragere a tabelelor din PDF, erorile tehnice fiind în cea mai mare parte înlăturate.

Rezultatele monitorizării

În procesul monitorizării au fost analizate datele din declaraţiile anuale ale cca 600 de procurori şi cca 80 agenţi publici din Aparatul central al MJ, pentru fiecare din anii 2018-2020.

Venituri declarate. Potrivit datelor analizate, procurorii şi reprezentanţii MJ au raportat venituri practic la toate rubricile compartimentului Venituri ale DAIP. Valoarea totală a veniturilor procurorilor s-a cifrat în 2018 la 226,5 mil. lei, 2019 – 288,4 mil. lei, 2020 – 286,5 mil. lei, iar a agenţilor publici din MJ – respectiv 30,3 mil. lei, 23 mil. lei şi 23,8 mil. lei. Aproape 4/5 din veniturile ambelor categorii de declaranţi le constituie veniturile salariale obţinute la locul de muncă de bază.

Venituri din donaţii. Deşi veniturile din donaţiile oferite procurorilorau opondere modestă în totalul veniturilor, valoarea lor este destul de mare şi în continuă creştere –7 mil. lei în 2018; 8,6 mil. lei în 2019 şi 9,8 mil. lei în 2020. Reprezentanţii MJ au declarat venituri din donaţii în sumă de 0,2 mil. lei pentru 2018; 2 mil. lei – 2019 şi 1,2 mil. lei – 2020.

Ponderea procurorilor care declară donaţii a sporit, pentru 2018 şi 2019 a declarat donaţii fiecare al 9-lea procuror, pentru 2020 – fiecare al 7-lea, aceştia fiind mai mulţi, comparativ cu reprezentanţii MJ (în 2018 şi 2020 fiecare al 13-lea, în 2019 – cca 3%). Şi numărul mediu de donaţii pe un procuror a crescut de la 1,4 donaţii în 2018 până la 1,7 în 2020. Unii procurori au indicat până la 9 donaţii anual, reprezentanţii MJ – până la 4. O mare parte din procurori au indicat donaţii care depăşesc 100 mii de lei (pentru 2018 – cca 44% din procurorii care au declarat donaţii, 2019 – 43%, 2020 – 33%). Unii procurori s-au ”abonat” la donaţii, reuşind să agonisească din ele venituri considerabile în ultimii ani – de la câteva sute de mii până la 2 mil. lei. Sunt cazuri când veniturile din donaţii ale unor procurori sunt comparabile sau chiar depăşesc de câteva ori veniturile salariale ale acestora şi membrilor familiei lor, spre ex., în 2020 – de până la 5 ori.

De remarcat e şi faptul că procurorii reflectă neuniform donaţiile – unii declară cadourile primite la evenimente de familie la rubrica Venituri din donaţii şi moşteniri a DAIP, alţii – la rubrica Venitul din alte surse. Dacă am uniformiza şi lua în consideraţie astfel de donaţii/cadouri doar la rubrica Venituri din donaţii şi moşteniri, valoarea lor ar fi mult mai mare, spre ex., în 2020 – cu cca 1/3.

Procurorii declară deseori donaţii şi cadouri consistente oferite la nunţi, cumetrii şi alte evenimente de familie, valoarea lor în multe cazuri fiind de cca 1 mil. lei. Suscită atenţia şi transferurile/remitenţele de sute de mii de lei care suplimentează anual, pe bandă rulantă, veniturile procurorilor. În calitate de donatori figurează, de regulă, părinţii agenţilor publici, mai rar – alte persoane apropiate, de încredere sau prietenii. Trezeşte semne de întrebare capacitatea donatorilor de a oferi donaţii şi efectua transferuri consistente.

Venituri din depuneri la instituţiile financiare. Atât procurorii, cât şi reprezentanţii MJ au declarat venituri din depuneri la instituţiile financiare. La procurori, aceste venituri s-au cifrat în 2020 la peste 1 mil. lei, crescând de cca 4 ori comparativ cu 2018. S-a majorat şi ponderea procurorilor care declară atare venituri de la 7,7% în 2018 până la 8,6% în 2020. La reprezentanţii MJ aceste venituri au fost în 2020 de cca 236 mii lei, crescând de 3 ori comparativ cu anul precedent. Ponderea celor ce declară atare venituri a scăzut (de la 12% în 2018 până la 10% în 2020).

Este de remarcat că unele venituri consistente din depunerile la instituţiile financiare nu corespund activelor financiare declarate, ceea ce ar însemna că nu toate activele financiare din ţară şi străinătate au fost declarate sau că aceste venituri au o altă provenienţă decât cea declarată. Spre exemplu, o persoană a declarat pentru a. 2018 venituri din depuneri de cca 2,8 mil. lei, pe când activele financiare constituiau cca 7,1 mil.lei. În cazul unor asemenea venituri valoarea activelor financiare ar trebui să fie de cca 20 ori mai mare.

Sunt si situaţii când agenţii publici declară din an în an active financiare/conturi bancare la care se calculează dobânzi, dar nu indică careva venituri din depunerile în instituţiile financiare.

Bunuri imobile din ţară şi străinătate: clădiri şi construcţii. Numărul clădirilor şi construcţiilor declarate de către procurori şi reprezentanţii MJ este în creştere (în 2020 cu cca 14% mai mult decât în 2018). Circa 4/5 din procurori şi puţin peste 2/3 din reprezentanţii MJ au indicat atare imobile, însă ceilalţi n-au declarat nimic, nici măcar case şi apartamente în care ar locui.

Suprafaţa medie a caselor/apartamentelor aflate în proprietatea unei familii de procuror (122 m² în 2020) este mai mare decât a unei familii a reprezentanţilor MJ (106 m²). Valoarea unor imobile aflate în proprietate este derizorie sau, în general, lipseşte. De remarcat că jurnaliştii de investigaţie au identificat case şi apartamente ale unor procurori care n-au fost reflectate în declaraţii, ci înscrise pe rude sau persoane de încredere. Unii procurori, pentru a nu declara proprietăţile pe care nu le-ar putea justifica, au recurs la divorţuri fictive.

Terenuri. În jur de ½ din procurori şi 1/3 din reprezentanţii MJ au declarat terenuri, numărul declaranţilor fiind în creştere. Chiar dacă unui procuror/unei familii de procuror î-a revenit, în medie, circa 4 terenuri (cu o suprafaţă medie de 1,7 ha), efectiv sunt procurori/familii de procurori care au declarat până la 163 de terenuri (detalii în raport).

Mijloace de transport. Numărul persoanelor care declară mijloace de transport, precum şi numărul acestor mijloace este în creştere. O parte mai mare a procurorilor (cca 4/5), decât a reprezentanţilor MJ (cca ½) declară atare mijloace. Practic fiecare al 5-lea vehicul declarat de procurori şi al 8-lea declarat de reprezentanţii MJ este în posesie/folosinţă sau utilizat în baza altor contracte translative. Unui procuror/unei familii de procuror îi revin, în medie, 2 autoturisme, unui agent public din MJ – un autoturism. Valoarea unor vehiculele declarate este destul de mare, peste 1 mil. lei, o parte din declaranţi au indicat în anii în care au procurat astfel de automobile donaţii şi/sau venituri importante din înstrăinarea bunurilor mobile şi imobile. De remarcat că valoarea declarată a unor autoturisme trezeşte suspiciuni, jurnaliştii de investigaţie relatând despre multiple cazuri când aceasta ar fi diminuată.

Datorii. Numărul persoanelor care au luat credite şi împrumuturi, precum şi numărul datoriilor declarate este în creştere. O mai mare pondere din procurori, comparativ cu reprezentanţii MJ, au recurs la o aşa modalitate de a atrage mijloace băneşti (în 2020 – cca 46% din procurori, de 2 ori mai mulţi decât cei din MJ). Unui procuror/unei familii de procuror îi reveneau în 2020, în medie 1,7 credite/împrumuturi, reprezentanţilor MJ –1,3.

Circa 4/5 din datorii au fost luate de la persoane juridice (bănci, organizaţii de microfinanţare), 1/5 – de la persoane fizice (rude, persoane de încredere). Valoarea unor împrumuturi luate de procurori de la părinţi şi persoane de încredere este foarte mare, atingând 3 mil. lei. Există riscul declarării de către unele persoane a datoriilor fictive pentru a justifica cheltuielile de restituire a acestora.

În timpul monitorizării au fost identificate o serie de erori la completarea DAIP. Cele mai frecvente ţin de indicarea unor venituri la rubrici improprii (de ex., a veniturilor din remitenţe şi transferuri, precum şi a celor din locaţiunea imobilelor – la venituri din depuneri la instituţiile financiare; a salariului soţului/soţiei, a dobânzilor la conturile bancare, a dividendelor – la venituri din alte surse). O bună parte din persoane nu declară apartamente, case, de parca n-ar fi locuit undeva. Sunt multiple cazuri de indicare eronată a suprafeţei imobilelor şi terenurilor (detalii – în raport).

Statistici privind pensiile şi salariile procurorilor. Conform CNAS, în ultimii ani au fost stabilite pensii pentru peste 200 procurori[2], pensia medie lunară fiind în creştere continuă. Potrivit situaţiei la 01.01.2022 aceasta a constituit cca 18 mii lei, depăşind de cca 7 ori pensia medie lunară pe ţară şi de cca 9 ori – pensia minimă lunară. Şi remuneraţia medie lunară a procurorilor s-a majorat, fiind în 2020 de cca 23 mii lei şi depăşind de cca 3 ori salariul mediu lunar pe economie.

Verificarea de către ANI a declaraţiilor de avere şi interese ale procurorilor. ANI a iniţiat controlul averilor şi intereselor procurorilor în 2019, pe parcursul a trei ani fiind verificate cca 1900 declaraţii. În 2019-2021 inspectorii de integritate au întocmit 71 procese verbale de iniţiere a controlului privind eventuale încălcări admise de procurori, toate referindu-se la declararea averilor şi intereselor. De remarcat că în 2021 fiecare al 5-lea proces verbal de iniţiere a controlului privind respectarea regimului declarării averilor şi intereselor a fost întocmit în privinţa procurorilor, dar şi  fiecare al 5-lea proces verbal de refuz de a iniţia un atare control a vizat procurorii.

Urmare a controalelor efectuate pe parcursul a trei ani, inspectorii au emis 8 acte de constatare, majoritatea privind nedepunerea sau depunerea tardivă a declaraţiilor şi doar unul privind depistarea diferenţei substanţiale între averea dobândită şi veniturile obţinute. Practic toate dosarele contravenţionale trimise în instanţa de judecată (36 din 37) ţin de încălcarea regulilor de declarare a averii şi intereselor personale, valoarea amenzilor aplicate procurorilor fiind de circa 64 mii lei.

Comunicarea şi conlucrarea ANI cu Procuratura este insuficientă. ANI a expediat PG, în 2019-2021, 6 sesizări privind eventuale cazuri de fals în declaraţii admise de procurori, inclusiv 4 în 2021, dar, potrivit Autorităţii în cazul ultimilor ”n-au fost careva iniţieri”.

Procuratura Generală: cauze penale pornite în privinţa procurorilor (corupţie, fals în declaraţii, îmbogăţire ilicită). În 2018-2021, PG a pornit în privinţa procurorilor 44 cauze penale, din ele 43% – pe eventuale cazuri de corupţie şi conexe acestora şi 16% – pe eventuale cazuri de îmbogăţire ilicită (cele mai multe pornite în 2021). Procuratura n-a iniţiat cauze penale pe eventuale cazuri de fals în declaraţiile de avere şi interese ale procurorilor (în acest timp ANI a expediat Procuraturii 6 asemenea sesizări). În perioada de referinţă Procuratura a expediat în instanţa de judecată 13 cauze penale în privinţa procurorilor, inclusiv 10 – pe eventuale cazuri de corupţie şi conexe acestora şi 1 – pe un eventual caz de îmbogăţire ilicită.

Serviciul Fiscal de Stat: examinarea sesizărilor privind abaterile fiscale admise de procurori. SFS a examinat în 2020 două sesizări despre asemenea abateri, dar n-a identificat riscuri care ar fi temei pentru iniţierea controalelor. În 2021 au fost recepţionate 5 sesizări, în 3 din ele nefiind stabilite riscuri pentru administrare fiscală; într-un un caz urmează a fi efectuat un control; în ultimul, după identificarea abaterii, persoana s-a conformat benevol, a declarat venituri din creşterea de capital şi a achitat impozitul pe venit.

Comunicarea şi conlucrarea dintre ANI şi SFS lasă de dorit. Prevederile legale existente stabilesc praguri valorice diferite pentru verificarea persoanelor de către inspectorii de integritate (diferenţă substanţială)[3] şi de către inspectorii fiscali (diferenţă semnificativă)[4], ceea ce ar îngusta aria de verificare a eventualelor abateri fiscale admise de declaranţi.

Concluzii şi recomandări

Analiza indicatorilor calculaţi în baza DAIP pentru cele două categorii de declaranţi relevă riscuri mai mari de lipsă de integritate şi corupţie în rândul procurorilor. De asemenea, se atestă şi vulnerabilităţi în activitatea entităţilor publice de profil.

Veniturile salariale, precum şi alte tipuri de venituri declarate de procurori şi de reprezentanţii MJ sunt, de regulă, în continuă creştere. Veniturile din donaţii, în speţă ale procurorilor, trezesc multe semne de întrebare. Ponderea procurorilor care declară donaţii o depăşeşte pe cea a reprezentanţilor MJ (în 2020 – de 2 ori). O mare parte din procurori au declarat donaţii care depăşesc anual 100 mii de lei. Sunt cazuri când veniturile din donaţii ale unor procurori sunt comparabile sau depăşesc de câteva ori veniturile lor salariale.

Este de remarcat faptul că, pe de o parte, la evenimentele de familie ale procurorilor se colectează sume exorbitante, pe de altă parte, organizarea unor asemenea evenimente necesită cheltuieli pe potrivă, ceea ce pare să nu se confirme prin veniturile declarate de aceştia. Trezesc bănuieli şi transferurile consistente de la rudele din străinătate, care, în marea parte, muncesc în poziţii mai puţin calificate şi mai prost plătite şi pare să nu fie în stare să facă asemenea donaţii/transferuri.

Unele venituri importante din depunerile la instituţiile financiare ale ambelor categorii de declaranţi nu corespund activelor financiare, ceea ce ar însemna că nu toate activele din ţară şi străinătate au fost declarate sau că aceste venituri au o altă provenienţă decât cea indicată. Unele persoane nu declară venituri din depuneri în instituţiile bancare, deşi au conturi la care se calculează dobânzi.

Numărul bunurilor imobile declarate, în speţă, al clădirilor şi construcţiilor, este în creştere. Deşi majoritatea persoanelor au declarat imobile, o parte importantă din ei n-a indicat nici măcar case sau apartamente în care ar locui. Suprafaţa medie a caselor/apartamentelor din proprietatea unei familii de procuror este mai mare decât a reprezentanţilor MJ. Valoarea unor bunuri imobile aflate în proprietatea declaranţilor ar fi diminuată considerabil, comparativ cu valoarea de piaţă. Jurnaliştii de investigaţie semnalează despre eventuale cazuri când procurorii nu declară asemenea bunuri, ci le înscriu pe rude sau persoane de încredere, inclusiv în străinătate.

Numărul persoanelor care au luat credite şi împrumuturi, precum şi numărul datoriilor este în creştere. O mai mare pondere din procurori, comparativ cu reprezentanţii MJ, au recurs la o aşa modalitate de a atrage mijloace financiare (în 2020, de 2 ori). Există riscul declarării de către unele persoane a datoriilor fictive pentru a justifica cheltuielile de restituire a acestora.

Inspectorii de integritate nu au suficiente capacităţi, precum şi surse de informaţii pentru a verifica temeinic veniturile şi averile demnitarilor publici, inclusiv ale procurorilor în ţară şi străinătate. SIA e-Integritate nu oferă inspectorilor un suport practic în procesul de analiză/verificare a veniturilor şi averilor.

Începând cu 2022, a fost introdusă obligaţia de a indica în DAIPbunurile virtuale, inclusiv valuta virtuală. Procurarea valutelor virtuale este o oportunitate propice de a tăinui banii de provenienţă ilicită, fiind important ca inspectorii de integritate să aibă abilităţi de a identifica şi urmări astfel de active. Totuşi, în lipsa unui cadru de reglementare, norma respectivă rămâne nefuncţională.

Comunicarea şi conlucrarea ANI cu autorităţile publice, în special, Procuratura Generală şi Serviciul Fiscal de Stat lasă de dorit.

Jurnaliştii de investigaţie care relatează despre eventuale cazuri de îmbogăţire nejustificată, averi ce nu pot fi explicate prin venituri legale, devin ţinta unor atacuri şi presiuni.

Recomandări:

• Familiarizarea temeinică de către ANI a agenţilor publici cu modul de completare a DAIP, includerea în ghidul autorităţii a unor exemple concrete de completare a diferitor rubrici ale declaraţiei, enunţarea erorilor tipice la instruiri/prin circulară;
• Semnarea de către ANI a acordurilor de colaborare cu organele competente din alte ţări, ceea ce ar facilita identificarea şi verificarea veniturilor şi averilor subiecţilor declarării în străinătate;
• Fortificarea capacităţilor inspectorilor de integritate de a controla veniturile şi averile din ţară şi străinătate ale demnitarilor şi funcţionarilor publici, creşterea interacţiunii cu organele abilitate din alte ţări, inclusiv prin schimb de date şi consultanţă;
• Verificarea capacităţii persoanelor care fac donaţii, efectuează transferuri şi acordă împrumuturi consistente de a oferi astfel de mijloace;
• Urmărirea de către inspectorii de integritate a dinamicii indicatorilor financiari din declaraţii care au salturi inexplicabile, ce ar putea fi cauzate de tăinuirea provenienţei unor venituri;
• Verificarea motivelor care au stat la baza refuzurilor inspectorilor de integritate de a iniţia controale privind respectarea regimului declarării averilor şi intereselor de către subiecţii declarării, în speţă de procurori, pentru a preveni refuzurile nejustificate şi responsabiliza inspectorii de integritate;
• Întărirea cooperării dintre ANI, Procuratura Generală şi Serviciul Fiscal, inclusiv prin întruniri comune şi schimb de informaţii/experienţă, în verificarea şi probarea cazurilor ce ţin de falsul în declaraţiile de avere şi interese şi îmbogăţirea nejustificată;
• Consolidarea controlului intern managerial în cadrul Procuraturii, cu accent pe componenta integritatea şi etica, verificarea respectării Codului de etică al procurorilor pentru a preveni tăinuirea şi denaturarea de către procurori a informaţiilor referitoare la venituri şi averi;
• Examinarea oportunităţii de ajustare a cadrului legal pentru a elimina discrepanţa între pragurile valorice aplicate pentru verificarea agenţilor publici/persoanelor fizice de către inspectorii de integritate şi de către inspectorii fiscali;
• Efectuarea unei evaluări IT a SIA e-Integritate în vederea îmbunătăţirii acestuia, implicit creării unor capacităţi reale de analiză care ar facilita activitatea inspectorilor de integritate, cu transparentizarea măsurilor întreprinse;
• Oferirea accesului reprezentanţilor societăţii civile şi mass-mediei la baza de date digitalizată a declaraţiilor de avere şi interese personale a ANI.

---

[1] https://portal-declaratii.ani.md/

[2] La 01.01.2019 – 232 persoane, 01.01.2020 – 235, 01.01.2021 – 229, 01.01.2022 – 224.

[3] Diferenţă  substanţială – diferenţa de 20 de salarii medii lunare pe economie dintre averea subiectului declarării la începutul verificării şi la intrarea lui în funcţie/numire/mandat, luând în considerare veniturile obţinute şi cheltuielile suportate de subiectul declarării şi membrii familiei. În prezent, diferenţa în cauză constituie cca 200 mii lei.

[4] Diferenţă semnificativă  – diferenţa între veniturile impozabile estimate de fisc şi veniturile impozabile declarate de persoana fizică care depăşeşte 300 mii de lei.