26 septembrie 2019
Transparency International-Moldva a examinat adresarea Curții Constituționale PCC-01/106G 499 din 13.09.2018 cu privire la aspectele de limitare a accesului la informația privind beneficiarii Legii 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și comunică următoarele.
1. Dacă norma contestată presupune existența unei ingerințe într-un drept sau în mai multe drepturi constituționale? Dacă da, despre ce drepturi este vorba?
Norma legală din art. 16 contestată prevede că ”(9) prin derogare de la prevederile art. 131 din Codul fiscal, informațiile aferente executării prezentei legi se vor prezenta doar la solicitarea Autorității Naționale de Integritate, a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și a subiectului declarării voluntare”.
Legea 180/2018 din start prevede că beneficiari ai acestei legi sunt persoane fizice și persoane juridice care au neglijat/violat prevederile legale existente în RM, obținând ilegal/fraudulos foloase financiare și materiale, avantaje competiționale prin neachitarea obligațiunilor fiscale în termen, conform prevederilor legale. Respectiv, prin spiritul acestei legi, se recunoaște faptul atingerii și dăunării mediului concurențial în favoarea subiecților Legii 180/2018 și în defavoarea celorlalți cetățeni sau persoane juridice.
Respectiv, este atinsă o garanție prevăzută de Constituția Republicii Moldova, art. 16 Egalitatea care prevede că ”(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”.
Articolul 34 Dreptul la informație din Constituție cert stabilește că ”(1) dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. Iar informația acumulată de către instituțiile statului în procesul de implementare a Legii 180/2018 indubitabil reprezintă interes public.
Totodată, Constituția prevede în art. 58 Contribuții financiare că ”(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
Respectiv, prin adoptarea Legii 180/2018 Parlamentul a admis deformarea așezării juste a sarcinilor fiscale, prin scutirea sau reducerea poverii fiscale asupra anumitor categorii de cetățeni și agenți economici (ce au tăinuit, au ascuns ori s-au eschivat de la onorarea obligațiunilor) să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice, astfel creând datorii sau neplăți la buget. Deci, Legea 180/2018 acordă un altfel de tratament fiscal față de persoanele fizice și juridice care au admis ilegalități sau au devenit posesori ale unor resurse financiare și materiale pe căi ilicite/netransparente/ilegale.
Menționăm că efectul direct al unui comportament sfidător față de cadrul legal în vigoare și odată cu adoptarea Legii 180/2018, Statul este lipsit de anumite resurse care urmau a fi încasate sub formă de impozitare egală, justă și echitabilă, iar aceste scutiri/iertări de responsabilități, inclusiv financiare oferite beneficiarilor Legii 180.2018, prezintă un interes public, deoarece povara se așează inegal/neproporțional/injust pe partea cealaltă de persoanelor fizice și juridice corecte cu legislația în vigoare.
Este cunoscut faptul că amnistii fiscale au mai existat, dar contextul în care a fost adoptată Legea 180/2018 este unul diferit: spălătorii masive de mijloace financiare de origine dubioasă prin sistemul bancar și cu implicarea justiției din Republica Moldova, fraude bancare, inclusiv ”furtul miliardului”, alte fraude în proporții deosebit de mari și ilegalități care au dus la îmbogățiri ilicite, inclusiv a multor persoane din sectorul public, justiție sau altele.
Totodată, Parlamentul adoptând Legea respectivă, a confirmat indirect incapacitatea aplicării unei administrări fiscale eficiente față de toate categoriile de cetățeni și agenți economici, cei mai rău-intenționați fiind avantajați față de categoriile oneste și corecte. Iar alte organe ale Statului au fost scutite/lipsite de obligațiunile constituționale ale acestora de pune în aplicare a legislației în vigoare pentru o ridicarea gradului de conformare, inclusiv fiscală, din partea tuturor cetățenilor Republicii Moldova.
Articolul 126 Economia din Constituție prevede clar că
”(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă. (2) Statul trebuie să asigure: b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie”. Legea 180/2018 intervine și distorsionează regulile unei economii de piață, subminează caracterul social al economiei, prin reducerea posibilităților Statului (bugetului de stat) să suplimenteze programele sociale din resurse bugetare, precum si oferă protecție unor categorii de persoane fizice și juridice în detrimentul obligațiunii constituționale de a proteja concurența loială.
Atragem atenția la caracterul restrictiv invocat în art. 16 (9) din Legea 180/2018, sesizat la Curtea Constituțională, precum că doar Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Prevenire și Combatere a Spălării Banilor pot avea acces la informația subiecților declarării voluntare. Informația prezintă interes public, având în vedere implicațiile și efectele economico-juridice asupra societății, ele generând și un comportament de hazard pentru perioadele viitoare din partea persoanelor fizice și juridice, anticipând și alte legi similare. Limitarea accesului la informație poate facilita și ascunde alte ilegalități de ordin economico-financiar admise de către beneficiarii Legii 180/2018. Astfel, obstrucționarea accesului la informație împreună cu prevederea din art. 16 (1) prin care este stabilit că ”Organele cu atribuții de administrare fiscală nu vor efectua controale asupra corectitudinii calculului, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și a altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat și primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru perioadele fiscale de pînă la 1 ianuarie 2018” amplifică și mai mult încălcarea prevederilor din Constituție, prevederilor legale și limitează organele de investigații să aplice legea față de răufăcători și grupurile acestora și să combată efectiv schemele de spălare de bani și crimele fiscale.
Atragem atenție că permisiunea acordată ANI pentru acces la informație este una manipulatorie, deoarece subiecții declarării bunurilor și veniturilor din competența ANI sunt excluși din legea 180/2018, conform art. 3.
2. În eventualitatea existenței unei ingerințe, dacă aceasta din urmă este prevăzută de lege?
Constituția Republicii Moldova garantează mai multe drepturi , inclusiv egalitate în fața Legii. Nici o lege sau act normativ emis de autoritățile Republicii Moldova nu pot prevede sau conține abateri, excepții sau derogări de la drepturile prevăzute în Constituție. Chiar Legea 180/2018 reprezintă o ingerință. Iar prevederile art. 16 (9) contestat sunt doar o consecință rezultantă abuzivă, prin care este limitat accesul la o informație de interes public. Or, atât numele cât și valorile materiale și financiare de care au beneficiat ilegal persoanele fizice și juridice prezintă un cost pentru întreaga societate și aduce atingere interesului public.
3. Dacă ingerința urmărește realizarea unui scop legitim?
Ingerința, aparent, urmărește alt scop decât cel public stabilit prin Constituția Republicii Moldova. Obiectivul final al ingerinței sesizate la Curte este protejarea intereselor persoanelor (fizice și juridice) de legalizare a bunurilor (materiale și financiare) obținute fraudulos. Mai mult, ingerința invocată reduce din eforturile de combatere a corupției, spălării banilor și demotivării altor fraude de ordin economic-financiar-fiscal. Accesul la informație ar permite, fără a aduce atingere beneficiarilor Legii 180/2018 investigarea multor fraude care au avut loc în Republica Moldova, cauze de îmbogățire ilicită, spălări de bani și altele.
4. Dacă există măsuri mai puțin restrictive care să urmărească scopul legitim și dacă ingerința este proporțională?
Ingerința nu este proporțională. În cazul Legii 180/2018 interesul public și respectarea întocmai a prevederilor legale trebuie să prevaleze interesului îngust de grup al subiecților Legii 180/2018. Respectiv, accesul la informație trebuie să fie asigurat și nu îngrădit.