La 18 iulie 2018, Transparency International-Moldova şi Institutul de Dezvoltare Urbană au lansat studiul „Monitorizarea implementării reformei administraţiei publice şi a distribuţiei resurselor”  realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic şi de drept: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Olandei la Bucureşti prin Programul Fondului de Responsabilitate.

Scopul studiului este monitorizarea realizării Planului de Acţiuni pe anii 2016-2018 pentru implementarea Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020 (PA al Strategiei RAP), identificarea eventualelor progrese şi dificultăţi în procesul realizării reformei şi formularea propunerilor de ameliorare a situaţiei.

În studiu au fost monitorizate acţiunile de reformare a administraţiei publice planificate pentru perioada iunie 2017 – mai 2018, fiind evaluat nivelul de realizare a indicatorilor de rezultat.

Monitorizarea implementării PA al Strategiei RAP în perioada de referinţă relevă următoarele constatări generale:

Reforma administraţiei publice este o prioritate asumată de Guvern, ca şi precondiţie pentru reformarea altor sectoare. Reforma se realizează în baza Strategiei RAP elaborate cu suport şi expertiză internaţională. Deşi Strategia de reformă a administraţiei publice este, în linii mari, un document bun, Planul de acţiuni al Strategiei RAP nu întotdeauna corespunde problemelor identificate de aceasta. O serie de indicatori de rezultat sunt confuzi, neclari şi nu corespund obiectivelor generale şi specifice. Planul de acţiuni a fost elaborat în grabă, fără o consultare suficientă a mediului asociativ şi academic.

Strategia RAP prevede o monitorizare a implementării acesteia la nivel guvernamental şi include proceduri, termeni, responsabili şi forme de raportare semestrială şi anuală. Cu toate acestea, pe parcursul a circa doi ani de la aprobarea Strategiei autorităţile nu au publicat careva rapoarte oficiale despre rezultatele realizării acesteia.

Implementarea acţiunilor planificate se realizează cu întârzieri şi abateri de la Planul de acţiuni. Pentru perioada iunie 2017 – mai 2018 în PA al Strategiei RAP au fost planificate spre realizare 20 acţiuni cu 47 indicatori de rezultat. Din aceşti indicatori aproape jumătate rămân în curs de realizare, 1/3 – nu au fost realizaţi şi doar puţin peste o 1/5 din ei au fost realizaţi în termen şi cu depăşirea termenului stabilit.

În cadrul monitorizării au fost multiple cazuri când autorităţile au evitat să răspundă la solicitările de informaţii oficiale, au oferit răspunsuri evazive sau au furnizat răspunsuri similare la mai mulţi indicatori, ceea ce atestă o posibilă necunoaştere de către ele a situaţiei privind implementarea acţiunilor, o conlucrare insuficientă a autorităţilor responsabile cu cele partenere sau o eventuală pierdere a memoriei instituţionale ca rezultat al reorganizării autorităţii publice. În unele situaţii autorităţile partenere au remarcat că nu au fost deloc contactate sau implicate de instituţia responsabilă în careva acţiuni comune.

Reorganizările ministeriale realizate în prima etapă de implementare a reformei nu au dus deocamdată la efectul scontat şi nu au avut impactul aşteptat asupra realizării celorlalte acţiuni planificate de strategie. Astfel, în procesul de reorganizare şi comasare a ministerelor unele domenii cu competenţe de contrabalanţă (de ex., agricultura şi mediul, medicina şi asistenţa socială) au ajuns să fie gestionate de un singur minister, ceea ce generează contradicţii de conlucrare. Nu a fost elaborat mecanismul de evaluare a necesităţilor şi costurilor care ar argumenta constituirea şi reorganizarea autorităţilor şi instituţiilor publice. Metodologia de autoevaluare a autorităţilor şi instituţiilor publice nu a fost elaborată. În contextul reorganizărilor au fost create o serie de entităţi noi, activitatea cărora este invizibilă pentru publicul larg (de ex., Centrul de Implementare a Reformelor, Corpul de Control al Prim-ministrului).

 

Acţiunile de îmbunătăţire a sistemului de planificare strategică şi elaborare a politicilor aliniat la procesul bugetar şi conectat la principiile SIGMA de administrare publică stagnează. Documentele metodologice privind procesul decizional, elaborarea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice nu au fost elaborate, chiar dacă documentele strategice ale noilor structuri ministeriale fie s-au elaborat, fie sunt în proces de elaborare, dar se realizează după abordări metodologice vechi. Cancelaria de Stat a demarat procedura de perfecţionare a sistemului de planificare, monitorizare şi evidenţă a politicilor, dar procesul încă nu a finalizat.

Calitatea unor acte normative elaborate în vederea implementării Strategiei RAP lasă de dorit, în special a celor ce ţin de delimitarea proprietăţii publice, întreprinderile de stat şi municipale.

Deşi în contextul reformei este extrem de importantă asigurarea accesului la informaţie şi respectarea rigorilor de transparenţa decizională, situaţia existentă atestă devieri de la aceste cerinţe. Rezultatele monitorizării relevă că o parte din proiectele de acte normative, documente de politici, metodologii nu au fost supuse consultărilor şi dezbaterilor publice. Paginile web ale autorităţilor publice centrale n-au fost în suficientă măsură actualizate, pe ele deseori nu se publică o serie de informaţii obligatorii, precum: bugetele planificate şi executate; rezultatele achiziţiilor publice; activităţile anticorupţie; rezultatele controalelor desfăşurate în autorităţi. Rubricile ce ţin de ocuparea funcţiilor vacante conţin acte normative abrogate.

Focusarea atenţiei autorităţilor publice doar pe reformarea structurilor administraţiei centrale a cauzat restanţe la capitolul realizării acţiunilor de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale. Una din cele mai sensibile şi mult aşteptate acţiuni – reforma administrativ-teritorială, rămâne un subiect care generează speculaţii şi schimb controversat de păreri. Deşi a fost planificată spre realizare încă la finele 2017, până în prezent nu este clar ce se planifică şi cum se va realiza reforma administrativ-teritorială. Grupul de lucru format pe subiectul reformei activează netransparent. Consultările publice cu principalii actori se realizează fără un concept clar şi fără a avea previziuni şi abordări concludente. Studiul şi Foia de parcurs privind reforma administrativ-teritorială nu sunt cunoscute publicului. Toate acestea amplifică lipsa de consens privitor la realizarea reformei administrativ-teritoriale.

Acţiunile de dezvoltare a cadrului normativ şi metodologic pentru delimitarea competenţelor,  modernizarea serviciilor publice, sporirea eficienţei prestării acestora, creşterea accesibilităţii şi implementării standardelor de calitate şi de cost, elaborare a metodologiilor de calculare a tarifelor sunt încă în curs de realizare, fiind într-un proces extins de examinare în cadrul diverselor structuri APC.

Procesul de consolidare a capacităţilor instituţionale şi profesionale la nivelul APC şi APL care ar putea asigura implementarea eficientă a reformei şi prestarea de servicii publice se realizează cu sincope. Deşi a fost planificată elaborarea mai multor programe de instruire pentru funcţionarii publici din APC şi APL, precum şi desfăşurarea cursurilor de instruire, acestea au fost realizate parţial. Există o comunicare insuficientă între Cancelaria de stat şi Academia de Administrare Publică în realizarea acţiunilor de consolidare a capacităţilor profesionale.

În ultimii doi ani fenomenul migraţiei politice în administraţia publică din Republica Moldova a atins proporţii fără precedent. Extinderea fenomenului s-ar explica atât prin corupţia sau “cumpărarea de sprijin politic”, cât şi prin amplificarea practicilor de ameninţare şi intimidare a aleşilor locali. Sute de primari şi membri ai consiliilor locale au părăsit partidele lor, reclamând că ar fi fost hărţuiţi prin justiţie sau prin lipsirea de resurse. Acest fenomen distruge mecanismul „check and balance” şi erodează posibilităţile populaţiei de  a pedepsi  aleşii locali care nu i-au îndreptăţit aşteptările.

În pofida unor ameliorări generate de implementarea unui nou sistem de relaţii interbugetare, repartizarea resurselor financiare din bugetul de stat şi fondurile guvernamentale existente este utilizată în continuare ca un mijloc de agreare a ”loialităţii politice” şi stimulare a „migraţiei politice” a aleşilor locali. Şi mai alarmante sunt semnalele din mass-media că la baza distribuirii fondurilor sunt puse şi rezultatele colectării semnăturilor în lista donaţiilor în favoarea partidului de guvernare (PDM). Astfel, prin falsificarea listelor donatorilor partidului politic, se pun la mezat mijloacele unor proiecte importante pentru localităţi.

În cadrul studiului, pe lângă recomandările tehnice expuse pentru fiecare din acţiunile monitorizate, au fost formulate următoarele recomandări generale:

• • Actualizarea conţinutului PA al Strategiei RAP, revederea acţiunilor şi indicatorilor de rezultat planificaţi pentru a-i ajusta la problemele identificate în Strategie;
  • Sincronizarea acţiunilor planificate în Strategia RAP şi Strategia naţională de descentralizare, în special pe astfel de componente precum descentralizarea patrimoniului, competenţelor, serviciilor;
  • Organizarea unor consultări largi a ajustărilor la PA al Strategiei RAP cu reprezentanţii APC şi APL, ai mediului asociativ şi academic pentru a corela problemele identificate în Strategie cu acţiunile planificate, indicatorii de progres şi obiectivele specifice;
  • Asigurarea unui proces autentic de consultări publice şi dezbateri a proiectelor de acte normative (legi, hotărâri de guvern) care pun în aplicare implementarea acţiunilor de reformă;
  • Asigurarea transparenţei procesului de implementare a Strategiei RAP, în special publicarea rapoartelor semestriale şi anuale privind implementarea acesteia;
  • Transparentizarea activităţii autorităţilor publice, în special a entităţilor nou create în cadrul reformei (CIR, Corpul de Control al Prim-ministrului, etc.), actualizarea paginilor web ale autorităţilor publice;

• Finalizarea documentelor conceptuale (studiilor, modelelor de reformare etc.) şi demararea cât mai rapid posibilă a consultărilor largi pe subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova;

 

• Fortificarea şi extinderea în PA al Strategiei RAP a componentei de formare şi consolidare a capacităţilor APL, în speţă pe aspecte legate de gestionarea patrimoniului public, dezvoltarea durabilă, elaborarea proiectelor cu finanţare externă, elaborarea strategiilor de dezvoltare durabilă, etc;
• Eliminarea instrumentului de alocare a resurselor din bugetul de stat şi fondurile guvernamentale pe criterii politice. Luarea de către organele abilitate a atitudinii faţă de cazurile de distribuire frauduloasă a fondurilor semnalate de mass-media.[1]

[1] http://www.jurnaltv.md/news/46e0216550fa782f/munca-de-partid-a-lui-veaceslav-burlac.html