În decembrie 2016, un grup de deputaţi în frunte cu Andrian Candu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, a venit cu o iniţiativă legislativă privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, cunoscută sub denumirea “amnistia capitalurilor obţinute ilegal”. Reprezentanţii societăţii civile au condamnat iniţiativa de adoptare a acestei legi, considerând că aceasta ar legaliza banii obţinuţi fraudulos şi ar compromite lupta anticorupţie în Republica Moldova.[1]

Printr-un efort comun al societăţii civile, mediului de experţi şi partenerilor de dezvoltare acest proiect a fost blocat, iar în februarie 2017 – retras din agenda parlamentară, chiar dacă a fost votat în prima lectură. Totodată, expertiza anticorupţie efectuată de către Centrul Naţional Anticorupţie a constatat ”… conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de provenienţă infracţională”. Astfel, această intenţie de legalizare a unor fonduri de provenienţă dubioasă a eşuat.

În paralel cu această ”iniţiativă” legislativă au fost promovate şi modificări la Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000.[2] Data înregistrării iniţiativei, precum şi autorii/semnatarii proiectului sunt identici ca şi în cazul proiectului de liberalizare a capitalului şi stimulare fiscală. Prin aceste modificări au fost lărgite posibilităţile de obţinere a cetăţeniei Republicii Moldova. Astfel, din 27.06.2017 au intrat în vigoare următoarele prevederi[3]:

”Prin derogare de la prevederile alin. (1), cetăţenia Republicii Moldova poate fi acordată la cerere cetăţeanului străin sau apatridului care cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei şi care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are o bună reputaţie economică şi financiară;
b) nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică şi securitatea statului;
c) varsă contribuţia la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă sau a efectuat şi menţine, pentru o perioadă de 60 de luni, investiţii în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de Guvern.”

Legea modificată mai prevede că acordarea cetăţeniei Republicii Moldova în condiţiile specificate mai sus va fi limitată la 5 mii de persoane, fără a face referinţă dacă e vorba de un număr total sau un număr într-o anumită perioadă de timp.

Aceste prevederi legale creează riscuri majore de legalizare, direct sau indirect, personal sau prin persoane interpuse, a mijloacelor financiare de provenienţă dubioasă.

În vederea implementării acestor noi prevederi, Ministerul Justiţiei a elaborat un proiect de hotărâre de guvern cu privire la regulile de acordare a cetăţeniei prin investiţie.[4] Proiectul dat, pe lângă faptul că este unul elaborat cu anumite abateri de la prevederile legii enunţate mai sus (inclusiv termenii depăşiţi), ar putea să legalizeze interesele clare de oficializare a unor fluxuri financiare de origine dubioasă, implicând instituţiile statului şi cetăţenii Republicii Moldova în noi scheme de cămătărie prin intermediul emiterii de instrumente de datorie publică internă.

Astfel, acest proiect de hotărâre de Guvern stabileşte, printre altele, că ”cetăţeanul străin sau apatridul care aplică pentru dobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţie în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (11) din Legea cetăţeniei nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000 trebuie să întrunească următoarele condiţii:

• a vărsat în monedă naţională sau în una din valutele liber convertibile pe teritoriul Republicii Moldova o contribuţie nerambursabilă în valoare de cel puţin 100 (o sută) mii euro în Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă prin intermediul contului bancar de tip ESCROW al Instituţiei publice „Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova” SAU
• a efectuat şi menţine o investiţie în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova, în baza unui plan de afaceri acceptat de Comisia de examinare a dosarului pentru obţinerea cetăţeniei prin participarea la programul de investiţii în Republica Moldova (în continuare Comisia), pentru o perioadă de cel puţin 60 luni, în valoarea de cel puţin 250 (două sute cinci zeci) mii euro.

Totodată, în acest proiect de hotărâre autorii au identificat următoarele „domenii de dezvoltare strategică”:

1. dezvoltarea sectorului imobiliar prin deţinerea în proprietate pentru o perioadă neîntreruptă de 60 de luni a unei sau mai multor construcţii cu valoare de piaţă totală de cel puţin 250 mii euro, şi
2. dezvoltarea sectorului financiar public şi a investiţiilor publice prin procurarea şi menţinerea în proprietate a hârtiilor de valoare de stat, pentru o perioadă de 60 de luni, în valoare de cel puţin 250 mii euro.

Este de remarcat faptul că aceste două domenii nu au o importanţă strategică pentru Republica Moldova, ci sunt domenii caracterizate de speculaţii financiare. Ambele domenii ar permite doar o atragere temporară a resurselor financiare libere aflate peste hotare, fiind o formă de legalizare a resurselor, cu extragerea ulterioară a acestora.

În prezent sectorul imobiliar este suprasaturat cu oferte de bunuri imobiliare care nu sunt realizate din cauza puterii de cumpărare slabe şi reducerii activităţilor economice în Republica Moldova. Unii dezvoltatori şi investitori au probleme de recuperare a investiţiilor, iar interesul lor este să obţină o formă de susţinere prin diferite formule, inclusiv inginerii financiare cu implicarea statului, astfel încât preţurile să-şi inverseze trendul şi să crească din nou. Comercializarea cetăţeniei Republicii Moldova contra unor bunuri cumpărate aici nu ar fi altceva decât o formă de absorbţie temporară a resurselor financiare din afară cu perspective de deformare a pieţei interne, avantajare a investitorilor şi constructorilor ineficienţi şi, respectiv, impunere a cetăţenilor din Republica Moldova să plece masiv peste hotare.

Este de menţionat şi faptul că procurarea hârtiilor de valoare de stat (HVS) în contextul acordării cetăţeniei nu reprezintă o investiţie, ci, de fapt, un împrumut impus statului Republica Moldova. Conform proiectului hotărârii, deţinătorii de resurse financiare de peste hotare, ar putea obţine cetăţenia Republicii Moldova dacă împrumută 250 mii de euro statului Republica Moldova pentru 5 ani. Iar Republica Moldova, adică toţi contribuabilii cetăţeni cu acte în regulă, se obligă să-i întoarcă acestui străin (încetăţenit recent) întreaga sumă şi dobânda la expirarea celor 5 ani. Astfel, acest mecanism ar putea fi mai degrabă o formă de cămătărie pusă la cale de un grup de cetăţeni, care deţin resurse financiare şi care, prin persoane interpuse (cărora li se oferă cetăţenie, adică protecţie din partea autorităţilor Republicii Moldova) doresc să stoarcă în continuare bani curaţi şi legalizaţi din bugetul de stat.

Este regretabil faptul că Guvernul desconsideră domeniile tradiţionale şi cu adevărat importante pentru dezvoltarea strategică a Republicii Moldova cum ar fi educaţia, tehnologiile informaţionale, agricultura, industria alimentară, eficienţa energetică ş.a. care necesită investiţii directe veritabile. Astfel, autorităţile din Republica Moldova îşi identifică drept ”domenii strategice” acele sectoare care pot fi uşor încorporate în schemele internaţionale de spălare de bani.

În acest context este previzibilă situaţia că solicitanţii de ”cetăţenie prin investiţie” vor recurge, cu precădere, la variante de împrumut statului şi nu la contribuţii nerambursabile în Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă. Aparent autorităţile creează intenţionat opţiuni utopice pentru a distrage şi a-şi asigura argumente pentru aprobare mai lejeră a proiectelor de interes de grup.

Transparency International – Moldova (TI-Moldova), de rând cu alte organizaţii neguvernamentale, a atras atenţia în repetate rânduri la riscurile şi consecinţele promovării şi adoptării actelor legale şi normative în detrimentul interesului public, în interesul unui grup restrâns de beneficiari, care sunt în căutarea căilor de legalizare în Republica Moldova a resurselor financiare obţinute fraudulos[5]. Aceste proiecte subminează eforturile de combatere a marii corupţii, de investigare a fraudelor bancare, precum şi blochează reformarea  justiţiei şi a sistemului de integritate.

Pornind de la cele sus-menţionate, TI-Moldova îşi exprimă îngrijorarea că prevederile noi din Legea cetăţeniei Republicii Moldova, promovate şi adoptate în decembrie 2016, precum şi proiectul hotărârii de guvern, lansat de către Ministerul justiţiei, ar putea fi o nouă tentativă de legalizare a mijloacelor de origine dubioasă.

În acest context, TI-Moldova atrage atenţia societăţii din Republica Moldova, partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană, guvernele Statelor Unite ale Americii, Germaniei, României, precum şi a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, asupra inadmisibilităţii legalizării sub orice forme şi pretexte a capitalurilor obţinute ilegal, sub acoperirea unor legi şi hotărâri de guvern adoptate cu abateri de la prevederile constituţionale, contrare interesului public şi angajamentelor internaţionale asumate de către Republica Moldova, în special a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

De asemenea, TI-Moldova solicită partenerilor de dezvoltare să ia atitudine de intenţiile guvernanţilor de a pune valorile mobiliare de stat la dispoziţia unor potenţiali investitori cu mijloace de origine frauduloasă, care ar putea intra ulterior în circuitul financiar internaţional şi regional.

[1] http://www.old.transparency.md/2016/12/12/adoptarea-proiectului-legii-privind-liberalizarea-capitalului-submineaza-eforturile-anticoruptie/

[2] http://www.cna.md/public/files/rapoarte_expertiza/dep453-cetatinvestitstraini4540b.pdf

[3] http://lex.justice.md/md/368101/

[4] http://justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/coordonare/2017/iunie/28/Proiect28062017.pdf

[5] http://www.old.transparency.md/2017/06/09/nota-de-pozitie-eventuala-cedare-de-catre-bnm-a-valorilor-mobiliare-de-stat-unui-investitor-dubios-reprezinta-un-risc-de-legalizare-a-mijloacelor-de-origine-frauduloasa/
http://www.old.transparency.md/2017/03/01/epopeea-legii-candu-co-deficiente-tehnice-oare-sau-totusi-interese-de-grup/
http://www.old.transparency.md/2017/02/07/no-amnesty-for-corruption-in-moldova/
http://www.old.transparency.md/2017/01/12/apel-al-reprezentantilor-societatii-civile-catre-guvernul-statelor-unite-ale-americii/
http://www.old.transparency.md/2016/12/12/adoptarea-proiectului-legii-privind-liberalizarea-capitalului-submineaza-eforturile-anticoruptie/