La 13 iulie 2017, Transparency International – Moldova şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” au prezentat raportul preliminar privind monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar din Republica Moldova în perioada decembrie 2016 – mai 2017. Raportul cuprinde rezultatele monitorizării evoluţiilor din acest sector, urmare a fraudelor bancare masive din Republica Moldova, precum şi rezultatele monitorizării recuperării fondurilor fraudate. Activitatea a fost realizată în proiectul „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption”.
Raportul relevă că în perioada de monitorizare au avut loc o serie de evenimente ce ţin de sectorul financiar-bancar. În speţă, sunt de remarcat iniţiativele legislative care au avut ca scop stimularea implementării unui nou pachet de legislaţie financiar-bancară adoptat în octombrie 2016, ca precondiţie pentru încheierea unui nou program cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), precum şi înţelegerile dintre autorităţile Republicii Moldova şi partenerii de dezvoltare, inclusiv FMI şi noul acord de politici economice pentru 2016-2019.
Chiar dacă o serie de rapoarte oficiale şi declaraţii ale guvernanţilor creează aparenţa unei implementări plenare a angajamentelor faţă de partenerii de dezvoltare în domeniul financiar-bancar, totuşi unele iniţiative legislative erau cât pe ce să împiedice şi să blocheze realizarea atât a obiectivelor de scurtă durată, cât şi a celor strategice. Unul din cele mai elocvente exemple este proiectul de lege privind legalizarea capitalurilor şi stimularea fiscală introdus şi promovat în Parlament fără discuţii publice şi fără informarea partenerilor de dezvoltare.
Comunitatea experţilor, societatea civilă şi partenerii de dezvoltare au reuşit să blocheze şi, ulterior, să impună retragerea acestui proiect din agenda parlamentară. De remarcat şi faptul că CNA în raportul de expertiză a proiectului de lege a menţionat „conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de provenienţă infracţională”.
În prezent se caută şi alte oportunităţi de legalizare a fondurilor de origine dubioasă/frauduloasă. Legea 235/2016, prin care garanţiile emise de guvern pentru creditele de urgenţă oferite de BNM celor trei bănci în dificultate au fost convertite în datorie internă de stat, menţine riscul legalizării fondurilor obţinute fraudulos. Astfel, legalizarea mijloacelor s-ar putea produce dacă 40% din valorile mobiliare de stat din portofoliul BNM ar fi procurate de către investitori cu mijloace de origine frauduloasă, care ulterior ar obţine mijloace financiare din bugetul de stat în schimbul valorilor de stat obţinute de la BNM.
Sistemul financiar din Republica Moldova rămâne în continuare expus unor riscuri sporite de fraudare. Aceste riscuri, în mare parte, vin de la grupurile de interese care sunt direct sau indirect implicate în gestionarea atât a sectorului în întregime, cât şi a unor bănci aparte. De rând cu sectorul bancar, şi alte sectoare financiare non-bancare sunt expuse riscurilor de fraudare, în special, sectorul asigurărilor, un domeniu mai puţin monitorizat de autorităţile publice şi mai puţin dispus să respecte standardele de activitate şi normele prudenţiale.
Investigarea fraudelor bancare din Republica Moldova este lentă, fără o delimitare clară între diferite tipuri de fraude care au avut loc în sistemul bancar. Sunt admise multiple scurgeri de informaţii, care au menirea să modeleze o percepţie publică asupra investigării fraudelor bancare convenabilă guvernanţilor. La moment putem constata o mimare a investigării active a fraudelor, fondurile fraudate nefiind practic recuperate. Doar o investigaţie credibilă poate stabili cu exactitate actorii, coordonatorii şi instituţiile implicate în fraudă, mărimea fondurilor extrase, beneficiarii reali, pentru ca ulterior să fie posibilă recuperarea, cel puţin, a unei părţi din mijloacele fraudate.
Activitatea companiilor internaţionale de investigare a fraudelor bancare Kroll şi Steptoe&Johnson trebuie însoţită de urgentarea anchetelor interne şi externe gestionate de organele competente ale statului. Recuperarea fondurilor fraudate depinde, în mare măsură, de implicarea autorităţilor locale care până la moment au fost mai mult observatori pasivi şi au neglijat constatările companiilor sus-menţionate.
Nivelul activităţii de creditare a băncilor comerciale este sub nivelul creşterilor economice declarate. La moment, băncile nu-şi îndeplinesc funcţiile de bază de creditare a activităţilor economice, ci atrag resursele în sistem pentru a le plasa în instrumentele BNM sau pentru a le oferi cu împrumut guvernului. Aceste resurse sunt oferite guvernului la dobânzi relativ mari comparativ cu alternativele de împrumut din resurse externe pe care le are Republica Moldova.
Restabilirea credibilităţii instituţiilor financiar-bancare depinde de reuşita implementării noului cadru legal din domeniu adoptat la insistenţa structurilor financiare internaţionale în 2016. Transparenţa acţionariatului şi noile modele de guvernanţă corporativă impuse băncilor comerciale pot reabilita credibilitatea, asigura transparenţă şi previzibilitatea în activitatea acestora.
O soluţie eficientă de redresare a situaţiei ar fi iniţierea investigaţiilor internaţionale independente pe faptul spălării banilor, fraudelor bancare, încercărilor de legalizare a banilor fraudaţi. În cazul în care nu se va purcede de urgenţă la efectuarea unor atare investigaţii, Republica Moldova riscă să se transforme într-o zonă de instabilitate regională, cu risc de realizare a diverselor scheme criminale internaţionale, inclusiv de spălare de bani şi legalizare a capitalurilor frauduloase.
Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” implementat de Transparency International – Moldova în colaborare cu IDIS Viitorul.