În decembrie 2016, un grup de deputaţi în frunte cu Andrian Candu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, a venit cu o iniţiativă legislativă privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, cunoscută sub denumirea ”amnistia capitalurilor obţinute ilegal”. Reprezentanţii societăţii civile au condamnat iniţiativa de adoptare a acestei legi, considerând că aceasta ar legaliza banii obţinuţi fraudulos şi ar compromite lupta anticorupţie în Republica Moldova.
Printr-un efort comun al societăţii civile, mediului de experţi şi partenerilor de dezvoltare acest proiect a fost blocat, iar în februarie 2017 – retras din agenda parlamentară, chiar dacă a fost votat în prima lectură. Totodată, expertiza anticorupţie efectuată de către Centrul Naţional Anticorupţie a constatat ”… conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de provenienţă infracţională”. Astfel, această intenţie de legalizare a unor fonduri de provenienţă dubioasă a eşuat.
Recent, într-un interviu oferit unui portal media, ministrul finanţelor Octavian Armaşu a admis situaţia în care Banca Naţională a Moldovei (BNM), deţinătoare a valorilor mobiliare emise de Ministerul Finanţelor (MF) pentru a converti în datorie internă de stat garanţiile emise de Guvern în noiembrie 2014 şi martie 2015 (13,2 miliarde lei), ar putea ceda o parte din titluri (până la 40%) către un investitor.
Este de remarcat că Legea nr. 235/2016 de convertire în datorie de stat internă a garanţiilor asumată de către Guvernul Filip a fost una cu abateri. Prin această lege s-a încercat legalizarea deciziilor ilegale ale guvernelor anterioare de alocare a creditelor de urgenţă de la BNM către trei bănci implicate în fraudele bancare, cunoscându-se din start despre incapacitatea rambursării acestor mijloace şi utilizarea lor în alte scopuri decât cele declarate – compensarea depozitelor persoanelor fizice.
La moment, în Republica Moldova se menţine riscul legalizării, prin diferite metode, a unor capitaluri de provenienţă dubioasă. De aceea, declaraţiile ministrului finanţelor cu privire la eventuală cedare de către BNM a unei părţi din datoria internă, urmare a convertirii garanţiilor în favoarea unui potenţial investitor, trebuie examinată cu mare atenţie şi prudenţă, întrucât ar putea fi o modalitate de legalizare a unor fonduri fraudate anterior în Republica Moldova.
Chiar dacă Legea de convertire în datorie de stat internă a garanţiilor admite o cedare de până la 40% din valorile mobiliare de stat către un posibil investitor, motivaţia acestuia ar putea fi determinată de dorinţa legalizării unor mijloace de origine dubioasă. Interesul economic şi financiar strict legat de dobânzi lipseşte. Şi, dacă nu s-a reuşit anterior printr-o lege specială de legalizare a capitalului, acum pot fi utilizate alte metode împachetate economic, făcându-se referinţă la independenţa BNM care poate lua o astfel de decizie.
Este de menţionat faptul că tranzacţiile cu investitorii în valori mobiliare de stat sunt considerate secrete, informaţiile despre investitori nefiind accesibile nici publicului, nici mai multor instituţii ale statului. Valoarea tranzacţiei (40% din cele 13,2 miliarde lei) s-ar cifra la 5,2 miliarde lei – o sumă impunătoare care constituie aproape un sfert din datoria internă a Republicii Moldova. Astfel, este evidentă vulnerabilitatea statului şi, respectiv a Ministerului Finanţelor, faţă de un atare investitor.
O eventuală cedare din portofoliul BNM a valorilor mobiliare unui investitor dubios contra unor sume exorbitante şi de origine neclară ar putea avea un impact negativ asupra câtorva elemente de bază ale securităţii Republicii Moldova: ar compromite combaterea spălării banilor; ar reduce eficienţa Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale nou create, responsabilă de recuperarea mijloacelor fraudate; ar limita şi constrânge activitatea companiilor implicate în investigarea fraudelor bancare.
Totodată, întrucât în interviul ministrului finanţelor se face referinţă la faptul că valorile de stat vor fi deservite şi răscumpărate din mijloace non-fiscale, s-ar putea presupune că valorile de stat intrate în posesia ”investitorului” vor putea fi utilizate în privatizarea proprietăţilor statului.
Pornind de la cele sus-menţionate, TI-Moldova îşi exprimă îngrijorarea că cedarea valorilor mobiliare de stat ar putea fi o nouă tentativă de legalizare a mijloacelor de origine dubioasă, iar caracterul secret al informaţiilor despre tranzacţiile cu investitorii în valori mobiliare de stat generează riscul unor eventuale abuzuri.
În acest context, TI-Moldova atrage atenţia Băncii Naţionale a Moldovei şi Ministerului Finanţelor asupra inadmisibilităţii de a permite legalizarea capitalurilor obţinute ilegal, sub acoperirea unor legi adoptate cu abateri de la prevederile constituţionale de guvernele Leancă, Gaburici şi Filip.
De asemenea, TI-Moldova solicită partenerii de dezvoltare să ia atitudine de intenţiile guvernanţilor de a pune valorile mobiliare de stat la dispoziţia unor potenţiali investitori cu mijloace de origine frauduloasă, care ar putea intra ulterior în posesia proprietăţilor publice.
Acest document este realizat în cadrul proiectului „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” susţinut financiar de Open Society Institute şi implementat de Transparency International – Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.