La 16 noiembrie 2016, Berlin, Transparency Internaţional a lansat Barometrul Global al Corupţiei pentru Europa şi Asia Centrală. Cercetarea se axează pe rezultatele sondajelor efectuate în 42 de ţări din regiune, în care au fost intervievate circa 60 mii de persoane.

“Corupţia este o problemă gravă în Europa şi Asia Centrală… Prin poziţiile lor în vârful piramidei puterii, elitele corupte şi oligarhii sunt greu de îndepărtat. Dar, aceasta se poate realiza dacă cetățenii vor fi mai uniţi pentru a cere standarde mai înalte de la liderii lor, iar sistemul judiciar va acţiona în mod independent”, a declarat Jose Ugaz, preşedintele Transparency Internaţional Berlin.

Concluziile generale ale cercetării sunt următoarele:

• fiecare al treilea respondent consideră corupţia drept una din cele mai mari provocări pe care le întâmpina ţara;
• 53% din intervievaţi susţin că guvernanţii nu-și onorează angajamentele la capitolul combaterea corupţiei;
• trei din cinci respondenţi consideră că influenţa intereselor private (oligarhice) asupra luării deciziilor în stat este exagerat de mare;
• fiecare al șaselea respondent a recurs la plăţi neformale în relaţiile cu instituţiile publice;
• doar una din cinci victime a semnalat cazuri de corupţie;
• două din cinci persoane care au semnalat cazuri de corupţie s-au confruntat cu consecinţe nefaste, inclusiv persecuţii;
• 30% din cei care nu au raportat cazuri de corupţie s-au temut de persecuţii.

La acest capitol, trezeşte o îngrijorare profundă situaţia din Republica Moldova şi Ucraina – două ţări care au semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană:

• în clasamentul celor 42 de ţări, cea mai mare îngrijorare privind răspândirea corupţiei este în Republica Moldova (67% din respondenţi) şi Ucraina (56% din respondenţi);
• 84% din interlocutori consideră eforturile guvernanţilor moldoveni de a combate corupţia drept „proaste” şi „foarte proaste”, situaţia fiind, în acest sens, mai gravă doar în Ucraina (86%);
• 79% din cei chestionați consideră că influenţa intereselor private (oligarhice) asupra procesului de luare a deciziilor este extrem de mare;
• Legislativul Moldovei este perceput de populaţie ca instituţia cea mai afectată de corupţie (76% din respondenţi), în Ucraina acest indicator este de 64%. Preşedenția și Guvernul Moldovei sunt percepute astfel de 71% din respondenţi (în Ucraina – 60%), iar sistemul judiciar – 67% (în Ucraina –   61%);
• fiind întrebaţi dacă pe parcursul ultimelor 12 luni au dat mită, cel puţin în una/unul din instituțiile/domeniile cuprinse în cercetare (poliția, judiciarul, ocrotirea sănătății, educația, documentarea populației, oferirea îndemnizațiilor de șomaj, alte servicii sociale), 42% din interlocutorii din Moldova au răspuns afirmativ. Acest indicator este cel mai înalt din regiune, urmează Ucraina şi Azerbaijan cu câte 38%;
• ca şi anterior, corupţia uzuală este mai răspândită în domeniul educației (55% din cei care au contactat instituţia, au plătit neoficial), în ocrotirea sănătății (42%) și în poliţie (39%);
• în condiţiile capturării instituţiilor statului, furtului masiv din sectorul bancar, neluării măsurilor vis-a-vis de factorii de decizie care au admis furtul, populaţia îşi rezervă un rol slab în schimbarea situaţiei în ţară. Astfel, doar 38% din respondenţi consideră că oamenii de rând ar putea genera schimbări simţitoare în acest sens;

Cercetarea Transparency Internaţional – Moldova completează aceste concluzii cu următoarele: în opinia populaţiei, printre cele mai eficiente căi de combatere a corupţiei sunt confiscarea averii nejustificate a demnitarilor şi funcţionarilor, scoaterea organelor de drept de sub controlul oligarhilor şi demiterea conducătorilor instituţiilor publice vinovaţi de comiterea jafului din sistemul bancar.

Transparency Internaţional – Moldova aminteşte aspirantului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, domnului Igor Dodon, despre promisiunile făcute în faţa miilor de protestatari din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi în Parlamentul Republicii Moldova de a nu face pact cu guvernanți compromişi, a combate fenomenul capturării instituţiilor statului, a de-oligarhiza Republica Moldova şi a cere o investigaţie internaţională a furtului miliardului.