Imagine simbol

Comunicat de presă

Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) relevă, în ultimii ani, o tendinţă îngrijorătoare de nerespectare a regimului conflictelor de interese de către aleșii locali (primarii și consilierii locali) – peste jumătate din actele de constatare a încălcărilor fiind emise în privinţa acestora (cca 54% în anul 2021, 50% în 2022 și 59% în 2023).

În intenţia de a susţine familiarizarea aleşilor locali şi a angajaţilor din autorităţile publice locale (APL) la subiectul tratării conflictelor de interese, Transparency Internaţional-Moldova (TI-Moldova) a desfăşurat în anul 2024 o serie de instruiri pentru aleşii locali şi angajaţii APL. Totodată, având în vedere experienţa efectuării sondajelor ce ţin de aplicarea politicilor anticorupţie în APL, TI-Moldova a decis s-o extindă asupra APL, concentrându-se asupra aplicării politicii de tratare a conflictului de interese.

Astfel, TI-Moldova a efectuat în primul semestru al anului 2024 un sondaj în 9 APL (primăriile din satele: Peresecina, Mîndreşti, Sărata Veche, oraşele: Cimişlia, Leova, Ungheni, Glodeni, Rezina, Cantemir), în cadrul căruia au fost intervievate 175 de persoane, în mare parte angajaţi ai primăriilor, consilieri locali, conducători ai entităţilor publice (şcoli, grădiniţe, întreprinderi municipale). Scopul sondajului a constat în analiza opiniilor şi experienţelor respondenţilor privind aplicarea politicii conflictelor de interese în APL, identificarea eventualelor probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei. 

La baza sondajului a fost un chestionar care a inclus întrebări ce ţin de familiarizarea respondenţilor cu prevederile legale ce țin de conflictul de interese, percepţiile şi experienţele privind aplicarea acestei politici în APL; opiniile despre domeniile de activitate ale APL cu riscuri înalte de conflicte de interese şi corupţie; disponibilitatea de a denunţa cazuri de corupţie, conflicte de interese şi de a colabora cu organele de stat în prevenirea lor; propunerile de îmbunătăţire a activităţii APL. Activitatea a fost realizată cu susţinerea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.

Rezultatele sondajului atestă un nivel insuficient de familiarizare a aleșilor locali și a angajaților din APL cu legislația ce ține de integritate, inclusiv de tratare a conflictelor de interese. Astfel, în medie, doar fiecare al doilea respondent a menționat că a participat în anul 2023 la instruiri la subiectul integrității, inclusiv tratării conflictelor de interese, în unele APL nivelul de participare la atare instruiri fiind foarte jos (de ex., în primăria Cimișlia la instruiri au participat 32% din respondenți, la Glodeni – 38%). Și aprecierea de către responsenți a propriilor cunoștințe în acest domeniu este destul de modestă, media fiind de 6,6 puncte din 10 posibile.

Doar circa jumătate din respondenți (48%) consideră corect ca un funcţionar public, ca şi oricare altă persoană, are interese personale. Majoritatea exemplelor de interese personale invocate de respondenți sunt greşite, deoarece nu reflectă interese personale, ci situații de conflicte de interese consumate, incompatibilități, încălcări ale restricțiilor stabilite prin lege. Cele mai frecvente au fost exemplele de  angajare de către un conducător al instituției publice a rudelor sale în subordine nemijlocită. Au fost și respondenți care au remarcat că nu au/nu au întâlnit interese personale.

Chiar dacă majoritatea respondenților au atribuit corect la persoane apropiate soţul/soţia, părinţii şi copiii, o mare parte din interlocutori n-au referit la asemenea persoane bunicii, nepoţii, unchii/mătuşele, concubinii/concubinele şi socrii. Respondenţii nu înțeleg și nu disting diferite tipuri de conflicte de interese (reale, potenţiale şi consumate) prevăzute înlegislaţie, nu știu ce sancţiuni riscă în cazul nerespectării cerinţelor de declarare a averilor şi intereselor personale şi de raportare a conflictelor de interese.

În ceea ce privește depunerea declarațiilor de avere și interese pentru anul 2023, în medie, cca 77% din respondenţi susțin că le-au depus, iar 23% – nu.[1] Fiecare al 10-lea respondent din cei ce au depus declaraţii a menţionat că s-a confruntat cu probleme la depunere/completare, inclusiv de ordin tehnic, legate de funcționarea sistemului E-Declarații al ANI, precum și de reflectarea bunurilor mobile și imobile la valoarea de piaţă.

Printre domeniile de activitate ale APL în care există riscuri sporite de apariție a conflictelor de interese și a corupției au fost remarcate, în special: angajarea și promovarea personalului, gestionarea mijloacelor financiare, efectuarea achizițiilor publice și darea terenurilor în arendă. În medie, 7 % din respondenţi au menționat că ştiu despre cazuri de corupție, conflicte de interese, nereguli care au avut loc în APL în care lucrează în anul 2023, 73 % – nu cunosc, iar 20% au evitat să răspundă la întrebare. Printre atare exemple au fost invocate: „Conducătorul unei întreprinderi municipale încheie contracte de achiziţii publice cu un agent economic condus de fiica lui” (Ungheni); „Un consilier local lucrează în paralel la o întreprindere municipală din Rezina” (Rezina).

Deși majoritatea respondenţilor nu văd diferenţă dintre o întrebare ce ţine de un salariu care ar permite un trai decent şi cea care se referă la un salariu care n-ar genera corupţie, totuşi, unii respondenţi au remarcat corect că majorarea salariilor nu-i face integri pe funcţionarii publici: „Neluarea mitei nu depinde de mărimea salariului. Chiar dacă salariul este foarte mare, un om necinstit va lua mită” (Glodeni); „Cât n-ar fi fost de mare salariul, persoana ar putea dori mai mult… mărimea salariului nu o va opri să ia mită”  (Cimişlia).

Disponibilitatea respondenților de a denunța cazuri de corupție, conflicte de interese și nereguli este destul de joasă – în medie, doar 45% din respondenți sunt deciși să le raporteze, 26% – susțin că nu le vor raporta și 29% – au evitat să răspundă la întrebare. Printre cei mai decisi să comunice despre corupție și nereguli sunt respondenții din Peresecina, Sărata Veche și Glodeni. Respondenții care nu sunt dispuşi să denunțe asemenea cazuri au invocat printre motivele principale că aceasta nu este responsabilitatea lor (35,3% din respondenți), că le-ar fi creat doar probleme (29,4%) și că nu au încredere că vor fi protejaţi ca avertizori de integritate (20,6%).

Aproape toţi respondenţii (în medie, cca 97%) sunt satisfăcuţi de comunicarea cu angajații primăriei și cu primarul din localitate, ceva mai puţini (93%) – de comunicarea cu consilierii locali. Persoanele nemulțumite de procesul de comunicare, în special cu conslierii locali, au atras atenția asupra faptului că aceștia nu se implică activ în viața comunității și că populația din localitate nu-i cunoaște: „Oamenii din sat nu cunosc cine sunt consilierii locali, trebuie de informat oamenii prin diferite modalităţi despre şedinţele consiliului” (chestionarul 10, Sărata Veche); „Consilierii locali nu se implică în activităţile realizate de primărie” (chestionarul 17, Mîndreşti); „E nevoie de o implicare mai mare a consilierilor locali în procesul de luare a deciziilor” (chestionarul 2, Glodeni).

Fiind rugaţi să indice la ce subiecte ce ţin de activitatea lor profesională ar dori să fie instruiţi, respondenţii au solicitat, cu precădere, familiarizarea cu legislaţia ce ţine de funcţionarea APL; drepturile şi obligaţiile aleşilor locali; procesul bugetar şi gestiunea patrimoniului și mijloacelor publice. Totodată, a fost invocată frecvent necesitatea familiarizării la subiectul integrităţii în serviciul public (asigurarea accesului la informaţii, transparenţa decizională, tratarea conflictelor de interese, efectuarea achiziţiilor publice).

Respondenții au venit cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii APL, remarcând de regulă, necesitatea unei mai bune comunicări a aleşilor locali cu populaţia; sporirea transparenţei APL; angajarea şi promovarea merituoasă a cadrelor; majorarea salariilor angajaților APL; schimbul de experiență cu alte APL, în special, din Uniunea Europeană pentru a putea prelua bunele practici. Printre sugestii au fost menționate, în particular: „Mai multă comunicare a conducerii cu angajaţii, inclusiv prin şedinţe comune; instruiri pentru angajaţi pentru a spori nivelul de profesionalism” (Ungheni); „Avem nevoie în primărie de tehnică/calculatoare performante dotate cu toate cele necesare, condiţii de muncă mai bune (mobilier, scaune)” (Sărata Veche); „Implicarea tuturor aleşilor locali, activiştilor, oamenilor simpli în procesul decizional, informarea mai bună a cetăţenilor despre proiectele deciziilor şi documentele aprobate, despre impactul lor pentru dezvoltarea localităţii” (Rezina); „Să avem programe informaţionale care să ne uşureze lucrul, de ex., evidenţa diferitor documente – de acces la informaţii, petiţii, eliberarea diferitor certificate etc.” (Rezina); „A angaja personal competent, a îmbunătăţi comunicarea, a creşte transparenţa în activitatea primăriei” (Leova); „Mai multă transparenţă în activitatea primăriei şi mai puţină birocraţie. La conducere – oameni competenţi, nu cei numiţi pe linie de partid” (Glodeni).

Pornind de la cele sus-menţionate, conducătorii APL ar trebui să solicite de la Autoritatea Naţională de Integritate, Centrul Naţional Anticorupţie, Institutul de Administrare Publică desfăşurarea instruirilor la subiectul integrităţii, în speţă, tratarea conflictelor de interese şi declararea averilor şi intereselor personale. Entităţile publice respective ar trebui să extindă procesul de familiarizare a aleşilor locali şi funcţionarilor din APL cu prevederile cadrului legal din domeniu, inclusiv prin platforma e-Learning, pentru ca subiecţii declarării să le înţeleagă şi să le aplice corect.

De asemenea, conducerea APL ar trebui să-şi concentreze atenţia asupra prevenirii şi soluţionării conforme a conflictelor de interese şi, după caz, să apeleze la asistenţa inspectorilor de integritate ai ANI. În acest context conducerea APL ar trebui să sporească controlul intern în domeniile cu risc sporit de corupţie şi conflicte de interese specificate de respondenţi, în special, la angajarea şi promovarea personalului, gestionarea mijloacelor financiare, efectuarea achiziţiilor publice şi darea terenurilor în arendă, precum şi să transparentizeze informaţiile despre activităţile respective, inclusiv prin intermediul paginilor web. La transparentizarea proactivă a informaţiilor, autorităţile publice trebuie să se conducă de prevederile legislaţiei noi privind accesul la informaţiile de interes public.

Rezultatele sondajului în rândul aleşilor locali şi angajaţilor din APL, inclusiv necesităţile de instruire, propunerile de îmbunătăţire a activităţii şi a climatului de lucru în APL vor fi prezentate pentru luare de atitudine conducătorilor autorităţilor monitorizate, Grupului de lucru pentru implementarea Programului Naţional de Integritate şi Anticorupţie (CNA), Autorităţii Naţionale de Integritate, Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.  

Acest comunicat a fost realizat de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului ”Prevenirea conflictului de interese la nivel local. Preluarea bunelor practici din Republica Cehă în Republica Moldova”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.

[1] Eventual din motiv că la efectuarea sondajului în unele APL (februarie-martie 2024) termenul pentru depunerea declaraţiilor anuale pentru anul 2023 încă n-a expirat.

Raportul integral poate fi lecturat AICI

Trecere în revistă a eforturilor anterioare de reformare

Justiția constituie unul din cele mai des reformate sectoare. Inițial, sectorul era abordat segmentar – prin documente de politici publice care vizau separat instituții și aspecte. Ulterior, s-a încercat o abordare mai cuprinzătoare – printr-un cadru de politici unificat. Primul document de o asemenea anvergură a constituit Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 174/2007. Cu referire la acest document de politici, este de menționat că intențiile de reformă au vizat doar sistemul judecătoresc, celelalte componente ale sectorului justiției fiind tratate în continuare separat. Cu titlu de exemple pot servi:

• Strategia de dezvoltarea a sistemului de executare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1393/2007;
• Concepția Sistemului informațional automatizat „Registrul procedurilor de executare”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1520/2007.   Nivelul de implementare a SAIISJ Cel mai recent raport furnizat de autorități constituie Raportul de monitorizare a gradului de realizare în anul 2023 a măsurilor din Planul de acțiuni pentru implementarea SAIISJ.[1] Raportul cuprinde informații privind monitorizarea acțiunilor scadente în perioada de referință, dar și a acțiunilor restante din anul 2022 – în total, 91 de acțiuni. Potrivit autorităților din 91 de acțiuni monitorizate:
• 47 – au fost realizate;
• 25 – sunt în curs de realizare;
• 8 – sunt realizate parțial;
• 11 – au rămas nerealizate. Astfel, din acțiunile monitorizate, au fost calificate ca realizate 52% din acțiuni. Vedeți aici Raportul în care este analizat: NIVELUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI PRIVIND ASIGURAREA INDEPENDENȚEI ȘI INTEGRITĂȚII SECTORULUI JUSIȚIEI PENTRU ANII 2022-2025

Transparency International-Moldova (TI-Moldova) desfășoară cu regularitate sondaje în rândul funcționarilor publici din autorităţile publice centrale (APC) pentru a analiza opiniile şi experienţele acestora privind calitatea politicilor anticorupţie în APC, identifica eventuale probleme în aplicarea politicilor şi formula propuneri de îmbunătăţire a situaţiei. Sondajul realizat recent a cuprins toate ministerele şi câteva entităţi publice cu risc sporit de corupţie din subordinea acestora[1], fiind intervievate cca 600 de persoane (29% din efectivul aparatelor centrale ale entităţilor incluse în sondaj).Respondenţii au fost selectaţi aleator din listele personalului cu respectarea structurii de state, oferită de responsabilii serviciilor resurse umane. Intervievarea s-a efectuat în februarie 2024, perioada de  referinţă: anul 2023.

La baza sondajului a fost un chestionar cu întrebări ce ţin, în special, de familiarizarea funcționarilor publici cu legislaţia anticorupție, opiniile privind subdiviziunile cu risc sporit de conflicte de interese şi corupţie; percepţiile şi experienţele în aplicarea politicilor anticorupţie; opiniile privind existenţa corupţiei în instituţia în care activează; disponibilitatea de a denunţa cazuri de corupţie şi de a colabora în prevenirea acesteia; propunerile de îmbunătăţire a climatului de lucru.

Rezultatele sondajului relevă că autorităţile publice monitorizate întreprind măsuri pentru a aplica politicile publice anticorupţie, însă acest proces lasă de dorit şi trebuie îmbunătăţit.

Astfel, în ceea ce privește familiarizarea funcționarilor cu legislația anticorupție, în medie, 58% din respondenţi susţin că au participat la atare instruiri în 2023, ceea ce ar părea îmbucurător. Totuşi, în MAE, MS, MM, MA, MC, IGP mai puţin de 40% din respondenţi ar fi antrenaţi în asemenea instruiri.

Chiar dacă respondenţii şi-au autoevaluat destul de înalt cunoştinţele în materie de integritate (în medie, 7,9 puncte din 10 posibile), nivelul de cunoaştere a cadrului legal este insuficient. Astfel, doar circa jumătate din respondenţi (53%) înţeleg corect ca un funcţionar public, ca şi oricare altă persoană, are interese personale. La solicitarea de a indica exemple de interese personale doar unii respondenţi s-au referit la interese fireşti pe care le poate avea un funcţionar public, de ex., evoluţia în carieră, asigurarea unor condiţii decente de trai, suplinirea veniturilor familiei etc. Majoritatea exemplelor au o conotaţie negativă, reflectând cazuri de încălcare a legislaţiei ce ţine de conflicte de interese, restricţii şi incompatibilităţi, etc. Unii interlocutori au remarcat că nu au interese personale sau că nu ştiu/nu cunosc despre asemenea interese.

Nici noţiunea de persoană apropiată, foarte importantă la identificarea şi declararea situaţiilor de conflicte de interese, nu este cunoscută satisfăcător de către respondenţi. Deși majoritatea interlocutorilor au atribuit corect la persoane apropiate soţul/soţia, părinţii şi copiii, o parte considerabilă dintre ei n-a referit la atare persoane bunicii, nepoţii, unchii/mătuşele, concubinii/concubinele şi socrii.

Respondenţii nu întotdeauna văd diferenţa dintre conflictele de interese reale, potenţiale şi consumate – noţiuni stipulate în legislaţie, nu cunosc ce sancţiuni riscă persoanele în cazul nerespectării cerinţelor de declarare a averilor şi intereselor personale şi de raportare a conflictelor de interese.

În acest context Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Centrul Național Anticorupție (CNA), precum şi conducerea APC ar trebui să întreprindă măsuri pentru a îmbunătăţi procesul de familiarizare a funcţionarilor publici cu prevederile cadrului legal anticorupţie, pentru ca funcţionarii să le înţeleagă şi să le aplice corect.

[1] Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (MIDR), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), Ministerul Finanţelor  (MF), Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitizării (MDED), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Apărării (MA), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Sănătăţii (MS), Ministerul Mediului (MM), Ministerul Energiei (MEn), Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Serviciul Vamal (SV), Inspectoratul General de Poliţie (IGP), Poliţia de Frontieră (PF).

Comunicat de presă RO

Comunicat de presă ENG

La 24 iunie 2024, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele monitorizării achiziţiilor publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele entităţi din subordine (Direcţia educaţie, tineret şi sport, sectoarele Botanica și Ciocana; Direcţia generală cultură şi patrimoniu cultural; Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare) şi întreprinderi municipale (ÎM „Autosalubritate”, ÎM „Parcul urban de autobuze”, ÎM Regia „EXDRUPO”)  în anii 2023 – 2024.  Scopul monitorizării a constat în analiza procedurilor de achiziții efectuate, identificarea eventualelor deficienţe/probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei.

În cadrul conferinței de presă de prezentare a rezultatelor monitorizării, reprezentantele TI-Moldova: Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă și expertele anticorupție, Ianina Spinei și Mariana Calughin au menționat că au fost analizate achizițiile ce țin de domenii cu factori de vulnerabilitate/riscuri sporite de corupție; achizițiile referitoare la aspecte controversate și problematice, care au fost anterior subiecte de dezbateri publice/mediatice; valoarea semnificativă a achizițiilor. În procesul de monitorizare au fost urmărite diferite etape ale achiziţiilor: planificarea şi elaborarea documentaţiei de atribuire; lansarea procedurii de achiziţie; evaluarea ofertelor şi atribuirea contractului; după caz, în funcţie de disponibilitatea informaţiilor, –  implementarea şi monitorizarea contractului.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă și expertele anticorupție, Ianina Spinei și Mariana Calughin.

Drept surse de informaţii au servit datele de pe paginile web ale autorităţilor contractante (în speţă, referitoare la planurile de achiziţii publice pe ani, bugetele planificate, deciziile conducerii, etc.), Agenţiei Achiziţii Publice (AAP) privind contractele atribuite şi datele din Buletinul achiziţiilor publice, Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor (ANSC) privind deciziile emise în privinţa contestaţiilor, Curţii de Conturi (CCRM) referitoare la constatările şi recomandările misiunilor de audit; Centrului Național Anticorupție; informaţiile plasate în SIA RSAP MTender şi pe platformele utilizate de autorităţile contractante. În cadrul monitorizării au fost utilizate diferite instrumente, inclusiv solicitarea oficială a informaţiilor publice; sesizarea autorităţilor publice (Inspectoratul General de Poliţie; Inspectoratul de Poliţie Centru, Chişinău); analiza conţinutului paginilor web (ale autorităţilor contractante, AAP, ANSC, CCRM).

Raportul a fost structurat pe aspecte ce ţin de asigurarea accesului la informaţii, informarea proactivă, analiza procedurilor de achiziții, implementarea recomandărilor CCRM referitoare la achizițiile publice.

Rezultatele monitorizării relevă că în activitatea autorităților contractante există multiple nereguli/deficiente în asigurarea accesului la informațiile despre achizițiile publice, în informarea proactivă (prin intermediul paginilor web) și în desfășurarea procedurilor de achiziţii publice.

Accesul la informaţii de interes public. Autorităţile contractante, în perioada monitorizării, nu au respectat întocmai cadrul legal din domeniu, unele solicitări de informaţii adresate Primăriei mun. Chişinău şi întreprinderilor municipale, în speță, ÎM „Autosalubritate” au fost ignorate, iar răspunsurile primite au fost superficiale şi evazive, expediate cu depăşirea termenului stabilit în legislaţie. Reprezentanţii primăriei au dat dovadă de ignoranţă şi/sau interpretare eronată a legislaţiei privind accesul la informaţii şi privind achiziţiile publice (a se vedea raportul de monitorizare). În acest context, TI-Moldova a sesizat poliţia privind încălcarea de către Primăria mun. Chişinău și ÎM „Autosalubritate”a legislaţiei privind accesul la informaţie, în rezultatul examinării uneia din sesizări în privința responsabilului primăriei fiind aplicate sancțiuni contravenționale.

Informarea proactivă. Deşi Primăria mun. Chișinău oferă utilizatorilor, prin intermediul paginii sale web, multiple informaţii despre achiziţiile publice planificate şi efectuate, precum şi asigură redirecţionarea către SIA MTender, multitudinea rubricilor şi portalurilor destinate acestui subiect (Economie; Portalul transparenţei; Informaţii publice) poate crea confuzii în căutarea şi selectarea informaţiilor, întrucât unele dintre ele se dublează, altele sunt incomplete şi neactualizate. Unele motoare de căutare nu au facilitat căutarea şi analiza datelor despre achiziţiile publice.

Informaţiile despre achiziţii publice de pe paginile web ale întreprinderilor municipale monitorizate au fost, de regulă, sumare. Datele despre buget, atribuţiile membrilor grupului de lucru pentru achiziţii, informaţiile despre achiziţiile de valoare mică, rapoartele despre monitorizarea contractelor de achiziţii nu au fost plasate pe pagina web. Întreprinderile nu au asigurat, de regulă, publicarea datelor prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală nr. 247/2017, inclusiv statutul, regulamentele interne, situaţiile financiare, rezultatele controalelor efectuate de organele abilitate, raportul conducerii.

Desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice. S-au atestat carențe/abateri la diferite etape ale achiziţiilor publice monitorizate. În partea ce ţine de planificarea achiziţiilor publice sunt de remarcat neîntocmirea şi nepublicarea anunţurilor de intenţie în Buletinul achizițiilor publice, neindicarea codurilor CPV[1] în planurile de achiziţii. Unele autorități contractante au actualizat excesiv de des planurile de achiziţii (Direcţia generală economie, comerţ, turism – de 20 de ori în anul 2022 şi de 26 ori în 2023; Direcţia generală asistenţă medicală şi socială – de 14 ori în anul 2022 şi de 9 ori în 2023), ceea ce presupune existenţa unor probleme în procesul de planificare, care conduc la creşterea manoperei membrilor grupului de lucru pentru achiziţii şi irosirea timpului de lucru al acestora.

Deși, în mare parte, achizițiile publice au fost lansate conform planurilor anuale, există cazuri de discrepanțe, când achiziția nu a fost prevăzută în plan sau procedurile au fost cumulate, întârziate, anunțate într-o altă valoare. Trezește nedumerire și externalizarea de către autoritățile contractante a unor servicii, de ex., oferirea consultațiilor juridice, elaborarea proiectelor unor regulamente – activități care ar trebui să fie realizate cu forțe proprii.

Au existat cazuri de supraestimare a valorii achiziţiei, printre cele mai vizibile – achiziţia de către ÎM „Autosalubritate” a serviciilor de promovare a imaginii, valoarea inițială fiind redusă de circa 4 ori pe parcursul anului 2023. Aceeași întreprindere, după inițierea procedurii de achiziție a acestor servicii, a anulat-o ulterior „din cauza dispariției necesității”.  

Autoritățile contractante nu întotdeauna au păstrat corectitudinea la etapa de clarificări, întrebările eventualilor operatori nefiind tratate corespunzător (nu s-a explicat de ce s-a recurs la condiții diferite în cazul unor proceduri similare; nu s-au justificat anumite cerințe, care par disproporționate în raport cu specificul lucrărilor; eventualilor operatori li s-a răspuns cu aroganță și chiar depreciativ).

Au fost frecvente cazurile când autoritațile contractante nu au făcut referinţe clare şi concrete la motivul anulării procedurilor de achiziţii. Au existat situaţii de anulare nefondată a procedurilor, cu indicarea unor motive formale, apreciate de către ANSC ca o lipsă de diligenţă a grupului de lucru în raport cu obligaţiile prevăzute de legislație.[2]

O parte din autoritățile contractante nu au plasat în SIA MTender informaţiile cu privire la achiziţiile publice de valoare mică realizate în baza contractelor directe şi facturilor, așa cum prevede HG 870/2022. Au fost cazuri când autoritățile contractante au ignorat prevederile HG 10/2021 și nu au publicat pe pagina lor web rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții, ceea ce conduce la incertitudine privind respectarea cerinţelor de monitorizare şi de asigurare a executării contractelor de achiziţii în termenele şi condiţiile prevăzute.

Deşi SIA MTender a fost îmbunătăţit continuu, inclusiv prin introducerea unor noi module de raportare, informațiile din acest sistem nu întotdeauna sunt cuprinzătoare și actualizate, inclusiv din cauză că autoritățile contractante nu sunt suficient de diligente în furnizarea informațiilor și nu sunt responsabilizate pentru nepublicarea/neactualizarea informațiilor. Căutarea informaţiilor în SIA MTender rămâne destul de dificilă, există confuzii între datele privind anularea unor proceduri de achiziţii din acest sistem şi informaţiile privind contractele încheiate la procedurile respective din tender.gov.md.

Potrivit Curții de Conturi, chiar dacă Primăria mun. Chișinău a iniţiat măsuri de prevenire a neregulilor ce ţin de achiziţiile publice, specificate în Raportul auditului conformităţii asupra procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public în aa. 2018-2020 (HCC 53/2022), aceasta n-a prezentat documente care să confirme implementarea recomandărilor Curții.

Deși Consiliul municipal Chișinău a aprobat Planul Local Anticorupție (PLA) a mun. Chișinău pentru 2022-2025 și a prezentat unele date despre realizarea acestuia la CNA, primăria n-a oferit la solicitarea TI-Moldova suficiente informații care să ateste implementarea acțiunilor planificate. Rapoartele semestriale și anuale despre implementarea PLA 2022-2025 (pentru anii 2022 și 2023) n-au fost plasate pe pagina web a primăriei.

Ca rezultat al activităților de monitorizare, autorii raportului recomandă:

• familiarizarea conducerii Primăriei mun. Chișinău, a subdiviziunilor acesteia şi a întreprinderilor municipale, cu subiecte ce ţin de efectuarea achiziţiilor publice, accesul la informaţii de interes public și petiţionarea;
• respectarea de către Primăria Chișinău a angajamentelor asumate în PLA 2022-2025, în special ce țin de elaborarea și publicarea pe pagina web a rapoartelor semestriale/anuale privind implementarea planului și componența grupului de monitorizare;
• efectuarea de către Inspectoratul Control Financiar a unui control privind respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice de către Primăria Chişinău, cu plasarea rezultatelor acestui control pe pagina web a inspectoratului;
• discutarea în comun de către reprezentanții Ministerului Finanțelor, Agenției Achiziții Publice, Inspectoratului Control Financiar, Curții de Conturi și a Primăriei Chișinău a problemelor sistemice identificate în efectuarea achizițiilor publice în vederea remedierii situației;
• responsabilizarea autorităților contractante pentru neprezentarea în SIA MTender a informațiilor despre achizițiile publice de valoare mică efectuate, precum și pentru nepublicarea rapoartelor despre monitorizarea contractelor de achiziții;
• iniţierea de către Primăria Chişinău a unor misiuni de audit intern la subiectul achiziţiilor publice care să acopere entităţile specificate în HCC 53/2022, cu informarea despre rezultate a CMC şi a publicului, prin plasarea rapoartelor de audit intern pe pagina sa web;
• dezvoltarea paginii web a primăriei la capitolul achiziții publice: concentrarea datelor la o singură rubrică/portal pentru a exclude dublarea informaţiilor la diferite rubrici, actualizarea continuă a datelor;
• îmbunătățirea paginilor web ale întreprinderilor municipale: crearea/completarea unor rubrici speciale destinate achiziţiilor publice, plasarea informaţiilor prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală nr. 247/2017;
• dezvoltarea continuă a capacităţilor funcţionale ale SIA MTender, introducerea opţiunii de plasare a deciziilor grupurilor de lucru pentru achiziţii la compartimentul Evaluarea ofertelor; excluderea neconformităților dintre informațiile privind anularea procedurii de achiziţii pe MTender și de atribuire a contractului la aceeași procedură pe tender.gov.md.

Acest comunicat de presă a fost realizat în cadrul proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul Chişinău sub lupa transparenţei”, desfăşurat de către Transparency International – Moldova, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrităţii în achiziţiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă (SUA). Proiectul urmăreşte susţinerea reformelor în domeniul achiziţiilor publice în Moldova, care vor spori transparenţa şi corectitudinea achiziţiilor publice prin abilitarea cetăţenilor de a responsabiliza instituţiile relevante. Opiniile exprimate în comunicat şi responsabilitatea pentru conţinutul acestuia aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opinia IDIS „Viitorul” şi a donatorului.

[1] Simboluri numerice specifice produselor sau serviciilor.

[2] De ex., decizia ANSC nr.03D-465-23 din 18.07.2023 privind anularea de către Primăria mun. Chișinău a procedurii de achiziție a echipamentului tehnic.

Vedeți Raport de monitorizare privind achiziţiile publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele subdiviziuni și întreprinderi municipale

Vedeți aici prezentarea Raportului de monitorizare privind achiziţiile publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele subdiviziuni și întreprinderi municipale

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansează un concurs de granturi mici pentru organizaţiile neguvernamentale (ONG) locale și regionale în vederea monitorizării politicilor publice anticorupţie la nivel local.  În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa  6 luni. 

Scopul Concursului: Facilitarea și promovarea eforturilor organizațiilor neguvernamentale locale și regionale în monitorizarea politicilor publice anticorupție la nivel local, contribuind astfel la consolidarea transparenței și responsabilității în administrația publică.

Eligibilitate:

Pentru a participa la concurs, ONG-urile interesate vor depune cereri de granturi care vor include:

• aplicaţia narativă (formular atașat)

• bugetul detaliat al proiectului (în MDL) (formular atașat)

• certificatul de înregistrare al organizației şi informaţiile despre organizaţie

Cererile de granturi vor fi depuse în variantă electronică la adresa e-mail office@old.transparency.md, zaharia_lilia@yahoo.com în limba română sau rusă, inserând mesajul „Proiect anticorupție”. La evaluarea propunerilor de proiect, se va ține cont de relevanța și impactul proiectului, bugetul solicitat și capacitățile de monitorizare a echipei proiectului. De asemenea, membrii grupului de evaluare vor lua în considerare experiență anterioară a organizației în domeniul anticorupție sau dacă organizația a fost implicată în procesul de monitorizare a politicilor publice  la nivel local.

Termenul limită de prezentare a propunerilor de proiect este 24 martie 2024. Aplicațiile vor fi evaluate de experți anticorupție.

Procesul de selectare: 25 – 28 martie 2024. Anunțarea rezultatelor: 29 martie 2024. 

Pe parcursul realizării proiectelor, beneficiarii vor primi consultații și mentorat din partea TI-Moldova.

În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa  6 luni (aprilie – prima lună de implementare).

Pentru mai multe detalii, puteți expedia mesaj la adresa de email: i_spinei@yahoo.com (experta TI-Moldova, Ianina Spinei), tel: 079412909.

Granturile vor fi finanțate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  

Proiectul Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 poate fi îmbunătățit

În decembrie 2023, Parlamentul a supus consultării publice Proiectul de hotărâre privind aprobarea
Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 și a Planului de acțiuni pentru
implementarea Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028.1
Potrivit autorilor, mai mulți deputați din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”,
Programul a fost elaborat de către Centrul Național Anticorupție. Elaborarea și promovarea Programului a
fost condiționată de necesitatea asigurării continuității politicilor de prevenire și combatere a corupției la nivel național. Actuala Strategie națională de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2023, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 56/2017 și modificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 241/2021, ajunge la termen și, începând cu anul 2024, nu există un alt document de politici anticorupție aplicabil la nivel național.

Programul este constituit din 10 capitole, și anume:

• Introducere;
• Analiza situației;
• Standarde internaționale și exemple de bune practici;
• Scopul Programului și obiective generale;
• Impactul;
• Estimarea costurilor;
• Sursa de finanțare;
• Riscuri de implementare;
• Autorități și instituții responsabile;
• Proceduri de raportare.

Planul concretizează:

• Acțiunile;
• Indicatorii de monitorizare;
• Costuri de implementare;
• Sursa de finanțare;
• Termen de realizare;
• Autorități/instituții responsabile.

Atât proiectul Programului, cât și proiectul Planului pot fi îmbunătățite. În acest scop, este importantă tratarea corespunzătoare a aspectelor nuanțate în cele ce urmează.

Este de remarcat că, în diferite capitole ale Programului, obiectivele generale și specifice sunt formulate diferit de redacția reținută în Plan. În opinia noastră, obiectivele ar trebui să fie revăzute astfel încât acestea să fie clare și cuprinzătoare, fără a se suprapune. În același sens, este necesară o reexaminare suplimentară în privința acțiunilor și indicatorilor. Este important ca în acest exercițiu să se respecte abordarea SMART – obiectivele, acțiunile și indicatorii trebuie să fie specifice, măsurabile, aplicabile (realizabile), relevante, încadrate în timp.

În procesul de revizuire a acțiunilor, ar trebui:

• să se evite includerea acțiunilor prevăzute sau care ar trebui să fie prevăzute de alte documente de politici publice. Cu titlu de exemplu, ne referim la acțiunile care se află sau trebuie să se afle sub egida Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025, aprobată prin Legea nr. 211/2021, sau sub egida Programului național de dezvoltare a sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2023. Paralelismele în documentele de politici publice generează confuzii, inclusiv – din perspectiva termenului de realizare, și duble eforturi în raportare;
• să se evite includerea acțiunilor fără conotație strategică (acțiuni cu un caracter permanent care derivă nemijlocit din atribuțiile autorităților implementatoare), acțiuni irelevante și inoportune, acțiuni care nu pot fi realizate în esență sau nu pot fi realizate de către entitățile cărora le-au fost atribuite, acțiuni supra-segmentate. Aceste practici, pe de o parte, generează statistici impunătoare, care, însă, nu au impact strategic asupra domeniului. Pe de altă parte, dacă nu sunt asigurate premise pentru realizare, acțiunile rămân nerealizate. Pornind de la aceste argumente, este importantă avizarea proiectelor de Program și Plan de către toate entitățile implementatoare;
• să se efectueze o inventariere a măsurilor de asigurare a integrității instituționale și să se includă acțiuni de îmbunătățire a cadrului normativ și practicilor aplicate în testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf), verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, evaluarea integrității instituționale a Centrului Național Anticorupție etc.

La 30 noiembrie 2023, Transparency International-Moldova a prezentat rezultatele unui nou sondaj al APC privind comunicarea cu Curtea de Conturi, profesionalismul, integritatea auditorilor şi implementarea recomandărilor Curţii. La eveniment au fost prezenți atât reprezentanți ai CCRM, cât și ai entităților auditate: ministere şi entităţi din subordine. După prezentarea rezultatelor, participanții au concluzionat că o comunicare eficientă între Curtea de Conturi și entitățile auditate este crucială pentru buna funcționare a sistemului financiar și pentru asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea resurselor publice.

Experta TI-Moldova, autoarea Studiului, Ianina Spinei, a specificat că la baza sondajului a fost un chestionar adresat conducerii entităţilor publice şi responsabililor de comunicarea cu CCRM. Chestionarul a fost dezvoltat în comun cu CCRM și testat în APC, fiind desfăşurat în perioada 10 septembrie – 30 octombrie 2023, la el participând reprezentanți ai 20 APC (ministere şi entităţi din subordine). Perioada de timp vizată în sondaj a fost anul 2022 – septembrie 2023.

Printre recomandările expertei în cadrul evenimentului au fost ca reprezentanții Cancelariei de Stat și cei de la CCRM să mențină un schimb de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor auditorilor, fiind promovate bune practici. De asemnenea, Ianina Spinei a recomandat elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare.

Rezultatele succinte ale sondajului

Existența regulilor interne privind comunicarea cu CCRM  și a responsabililor de acest proces. Deși acum trei ani APC li s-a recomandat să elaboreze și aplice reguli interne care ar asigura şi facilita comunicarea cu CCRM[1], în prezent doar 44% din respondenţi relevă că entitatea în care activează dispune de atare reguli. Circa 2/3 din respondenţi susţin că în cadrul entităţii publice există o subdiviziune/persoană responsabilă de comunicarea cu CCRM. Comparativ cu sondajul anterior (2021), ponderea respondenţilor care confirmă existența regulilor interne de comunicare cu CCRM, precum și desemnarea responsabililor de acest proces a scăzut, o eventuală explicație ar fi fluctuația de cadre și informarea insuficientă, în unele entități publice, a persoanelor antrenate în comunicarea cu CCRM. 

Informarea APC despre informațiile care trebuie prezentate în timpul misiunilor de audit. Deși circa 2/3 din respondenţi au remarcat că auditorii Curţii i-au informat pe deplin despre informaţiile şi documentele care urmau să le prezinte, 1/3 din respondenţi consideră că au fost informaţi parţial şi n-au fost informați deloc. Comparativ cu 2021, ponderea respondenţilor care susţin că au fost informaţi pe deplin s-a redus. În opinia unor respondenţi, auditorii solicită documente în exces, iar întrucât volumul de muncă este mare şi echipamentul învechit, procesul de copiere şi expediere a informaţiilor ocupă foarte mult timp.

Eventuale nereguli/abateri identificate pe parcursul misiunilor de audit extern. Aproape ¾ din respondenţi susțin că auditorii au identificat nereguli/abateri în activitatea entității publice, 7%  –  că nereguli n-au fost identificate, iar 18%  au evitat să răspundă la întrebare. Circa 40 % din respondenţii care au confirmat identificarea neregulilor/abaterilor susţin că asemenea cazuri au avut loc deseori şi 60% – rareori.

 Propuneri/sugestii ale APC  privind activitatea CCRM

Respondenţii au venit cu o serie de propuneri, solicitând o mai mare atenţie a auditorilor la explicaţiile entităților auditate; discutarea în comun cu APC despre abaterile tipice identificate în timpul auditurilor; diseminarea bunelor practici de implementare a recomandărilor; excluderea dublărilor în raportarea la Cancelaria de Stat şi CCRM despre implementarea recomandărilor; dezvoltarea continuă a abilităţilor de utilizare a SIA „Audit CCRM”.

RECOMANDĂRI: 

• Luarea în consideraţie de către CCRM şi CS a opiniilor/sugestiilor APC expuse în cadrul sondajului, inclusiv pentru a facilita procesul de monitorizare și raportare a implementării recomandărilor Curţii;
• Creşterea calităţii recomandărilor  de audit: evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea măsurilor concrete care urmează a fi realizate;
• Simplificarea procesului de raportare a entităţilor auditate la adresa CS, sincronizarea lui cu uzanțele CCRM în vederea reducerii manoperei entităților publice;
• Susţinerea de către CS și CCRM a schimbului de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor CCRM, promovarea bunelor practici;
• Plasarea pe pagina web a CS a documentelor ce țin de comunicarea APC cu CCRM și CS, precum și raportarea despre implementarea recomandărilor (în speţă, Dispoziţia Prim ministrului nr. 39/2020, Ghidul privind monitorizarea, evaluarea şi acordarea suportului metodologic în implementarea recomandărilor Curţii);
• Elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare;
• Publicarea pe paginile web ale entităţilor publice a informațiilor despre măsurile întreprinse în vederea implementării recomandărilor CCRM, cu eventuala redirecţionare la pagina web a Curții;
• Supravegherea continuă a respectării normelor etice de către auditorii CCRM, implicit a exigenţelor ce ţin integritate, confidenţialitate a informaţiilor, atitudine respectuoasă faţă de angajaţii entităţilor auditate;
• Examinarea de către CCRM a posibilității de a asigura accesul la datele din ”cabinetul personal” al APC pentru entitățile din subordinea acestora, precum și pentru alte autorități publice, vizate concomitent în realizarea recomandărilor Curții; 
• Continuarea instruirii reprezentanţilor APC şi entităţilor din subordine cu funcţionalităţile  SIA ”Audit CCRM” şi crearea abilităţilor de utilizare a acestui sistem.

Mai multe constatări și recomandări, vedeți în NOTA INFORMATIVĂ (limba română)

INFORMATIVE NOTE (Engleză)

Aici găsiți Studiul integral:

Evenimentul s-a desfășurat în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.    

Autoritățile recunosc importanța investigațiilor jurnalistice bine documentate pentru inițierea controalelor și a cauzelor penale iar în Strategia națională de integritate și anticorupție pentru perioada 2017-2020, anchetele realizate de jurnaliști sunt fixate ca unul din indicatorii de rezultat la dezvăluirea beneficiarilor efectivi ai concesionărilor, privatizărilor și achizițiilor publice ilegale. Cu toate acestea, experții constată o eficiență redusă a controalelor și un număr mic de sancțiuni aplicate persoanelor despre care au relatat jurnaliștii în investigații. Acestea și alte constatări relevante se conțin în studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, realizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International (TI) – Moldova, prezentat public în cadrul unei mese rotunde miercuri, 1 noiembrie 2023.

La deschiderea evenimentului au adresat cuvinte de salut Janine Baudach, directoare de proiect, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Republica Moldova, Kevin Laningan, consilier juridic superior și Andrei Țurcan, coordonator de programe juridice în Secția Justiție Penală şi Aplicarea Legii a Ambasadei SUA, Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare TI – Moldova. Vorbitorii au menționat rolul jurnaliștilor de investigație la dezvăluirea cazurilor de corupție și a lipsei de integritate a unor persoane cu funcții publice. La fel, au făcut apel la conjugarea eforturilor ONG-urilor anticorupție, a jurnaliștilor de investigație, instituțiilor statului și donatorilor pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova.

Autorii studiului – jurnaliștii de investigație Viorica Zaharia și Victor Moșneag, au prezentat metodologia și rezultatele cercetării. Ei au menționat că din cele peste 100 de materiale jurnalistice analizate inițial, au fost selectate doar 38 de investigații jurnalistice publicate în perioada ianuarie 2021 – iulie 2023, care întrunesc atât criteriile tematice, cât și cele profesionale. „Ne-am propus să analizăm dacă organele de drept într-adevăr iau în calcul investigațiile jurnalistice și pornesc propriile anchete, dar să vedem și finalitatea acestora. Astfel, din cele 38 de investigații analizate, s-a reacționat în mai mult de jumătate din cazuri (22), doar că ulterior, în 13 cazuri ancheta sau controlul pornit a fost sistat. Cu alte cuvinte, a fost o reacție și un anumit impact pe termen scurt, însă pe termen lung lucrurile nu s-au schimbat și nu există o finalitate”, a menționat Viorica Zaharia.

În calitate de exemplu a fost prezentat cazul lui Ghenadie Tanas, fost șef de direcție la Centrul Național Anticorupție, trimis recent în judecată pe mai multe capete de acuzare, vizat pentru prima dată într-o investigație jurnalistică din anul 2017. După acea investigație, organele de drept au afirmat că în acțiunile lui Tanas nu sunt elemente constitutive de încălcare a legislației. „Abia în 2021, după ce despre el s-a discutat în Parlament, iar ulterior a fost publicat un alt articol, organele de drept au reacționat altfel, l-au reținut, investigat și trimis în judecată. E un caz care arată că se acționează discreționar”, a spus Victor Moșneag. El s-a referit și la accesul problematic la informații: „De multe ori am solicitat informații în mod repetat, deoarece în primul răspuns erau inexactități sau nu se regăseau informații cu privire la dosarele despre care știam sigur că au fost pornite controale. O altă problemă este că unele autorități au răspuns la solicitările de informații pentru acest studiu cu încălcarea termenului stabilit de lege, iar acesta e un lucru trist”. Autorii studiului au mai constatat că nu există o bază de date automatizată care ar integra informațiile despre persoanele figurante în procese sau dosare penale.

O altă autoare a studiului, Mariana Kalughin, expertă TI-Moldova, a evaluat finalitatea actelor de constatare a conflictelor de interese, emise de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în special a controalelor pornite în baza informațiilor din mass-media. „În șapte ani, doar 10 acte emise/adoptate/încheiate cu încălcarea regimului conflictelor de interese au fost constatate ca lovite de nulitate absolută și anulate prin hotărâre judecătorească, la cererea ANI. După constatarea încălcării regimului conflictelor de interese, 77 de persoane au fost decăzute din dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 3 ani, iar 73 de persoane au fost sancționate contravențional. Până în prezent, nu a fost emisă nicio sentință definitivă și irevocabilă pentru exercitarea atribuțiilor în sectorul public în situație de conflict de interese. De asemenea, nu există hotărâri judecătorești prin care, la cererea ANI, s-ar fi dispus încasarea în folosul statului a prejudiciilor cauzate și beneficiilor obținute urmare a actelor și deciziilor luate cu încălcarea regimului conflictelor de interese”, a spus experta. În opinia ei, aceste rezultate foarte modeste indică asupra eficienței scăzute a ANI și relevă faptul că în țara noastră principiul integrității în funcția publică nu este respectat.

Autorii studiului au prezentat un set de recomandări pentru instituțiile anticorupție, ONG-uri și jurnaliștii de investigație, iar apoi a avut loc un schimb de opinii despre necesitatea amplificării impactului investigațiilor jurnalistice în lupta cu corupția. Alina Munteanu, inspectoare de integritate la ANI, a explicat motivele creșterii ratei de refuz de inițiere a controalelor în cazul unor presupuse conflicte de interese, semnalate de mass-media. Ea a menționat că, după modificările în legislație, inspectorii de integritate nu pot verifica cazurile mai vechi de 3 ani, iar termenele de verificare prealabilă au fost extinse de la 15 la 30 zile, ceea ce le permite inspectorilor să adune mai multe informații probatorii și să ia o decizie corectă. La rândul său, Sergiu Doina, inspector de investigație la Centrul Național Anticorupție (CNA), a explicat de ce unii angajați CNA continuă să activeze chiar dacă au fost vizați în investigațiile jurnalistice, menționând că în fiecare caz este nevoie de dovezi suplimentare pentru a fi luate măsuri legale de sancționare sau pentru a intenta procese penale. Pentru a garanta reacția după publicarea investigațiilor jurnalistice, el i-a îndemnat pe autori să transmită demersuri către instituțiile anticorupție și să ceară informații despre inițierea controalelor și rezultatele acestora. Reprezentanții ANI, ai CNA și ai Procuraturii Anticorupție, prezenți la masa rotundă, au dat asigurări că se autosesizează după publicarea investigațiilor jurnalistice bine documentate.

La finalul evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv al API, a menționat că este al patrulea studiu la această temă, elaborat de API, iar concluziile sunt departe de așteptări. Astfel, lipsește finalitatea acțiunilor întreprinse de organele de anchetă după publicarea investigațiilor jurnalistice de rezonanță, persoanele vizate de cele mai multe ori nu sunt sancționate în general sau sancțiunile sunt modice. În continuare este problematică comunicarea între jurnaliști și instituțiile de drept, ceea ce îngreunează activitatea profesioniștilor media. „Doar după soluționarea acestor probleme vom putea vorbi despre un efort comun în lupta împotriva corupției și o eficiență mai mare a acestor activități”, a conchis P. Macovei.

Înregistrarea video de la masa rotundă poate fi accesată AICI

Studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”

Studiul a fost realizat în cadrul proiectelor:

• „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” este cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Parteneri ai proiectului în Chișinău sunt Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), care implementează proiectul „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”;
• „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrității instituțiilor statului şi activităților anticorupție în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secției Justiție Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.

Sursa: API

Oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție trebuie examinată suplimentar

Informații generale despre inițiativa legislativă

În iunie 2023, Președintele Republicii Moldova a anunțat inițierea elaborării unui proiect de lege, prin care s-ar urmări înființarea unui Tribunal Anticorupție cu sediu în municipiul Chișinău (instanță de fond) și a unui Colegiu anticorupție în cadrul Curții de Apel Chișinău (instanță de apel), ce ar examina cauzele aferente competențelor Procuraturii Anticorupție (PA) și Autorității Naționale de Integritate (ANI)

Potrivit conceptului proiectului de lege, Tribunalul Anticorupție va număra până la 15 judecători, selectați prin concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și numiți de către Președintele Republicii pentru un mandat de 5 ani. În scop de selecție, CSM va fi investit cu împuterniciri suplimentare de verificare a candidaților, criterii de selecție servind:

• experiența de judecător, inclusiv într-o țară din străinătate (eventual – altă experiență relevantă);
• reputație ireproșabilă;
• anumite calități profesionale.

Pentru selecția și evaluarea candidaților, CSM ar putea institui o comisie specială, care ar fi asistată de către Secretariatul CSM și care ar activa în baza unui regulament aprobat de către CSM.

Concluzii și recomandări

Nu există standarde internaționale care ar obliga Republica Moldova să înființeze instanțe judecătorești specializate anticorupție. Fiecare stat deține discreția să-și asigure un cadru instituțional anticorupție cât mai potrivit specificului național. În acest exercițiu autoritățile trebuie să fie responsabile și să evite reforme nefundamentate și nejustificate. Inițiativa prezidențială necesită a fi justificată suplimentar, oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție fiind îndoielnică.

Platforma de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului

Recent, prin Hotărârea Parlamentului nr. 149/2023, a fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

Platforma substituie Concepția privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 373/2005.

Documentul are drept scop declarat încurajarea inițiativelor civice și eficientizarea aportului participativ al părților interesate la procesul decizional, astfel contribuind la asigurarea transparenței și creșterea credibilității acestuia.

Platforma definește principiile, misiunea, obiectivele, drepturile și obligațiunile, precum și formele de participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

Platforma ar fi mai utilă, dacă ar veni cu reguli speciale, aplicabile deputaților/Parlamentului și care ar viza, pornind de la structura Legii nr. 239/2008:

• transparența procesului de elaborare a deciziilor;
• transparența procesului de adoptare a deciziilor.

Cu referire la transparența procesului de elaborare a deciziilor, ar fi important de stabilit reguli speciale în partea ce ține de asigurarea transparenței la toate etapele, așa cum acestea sunt concepute în art. 8 din Legea nr. 239/2008, și anume:

• informarea publicului referitor la inițierea elaborării deciziei – ar fi necesare norme ce țin de inițierea de către deputați a inițiativelor legislative;
• punerea la dispoziția părților interesate a proiectului de decizie și a materialelor aferente acestuia – ar fi necesare norme ce țin de conținutul dosarului proiectului de act normativ și disponibilitatea acestuia pe pagina web oficială a Parlamentului;
• consultarea –  pornind de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 239/2008, ar fi necesare reguli aplicabile tuturor modalităților de consultare a părților interesate: dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experților în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanților societății civile;
• examinarea recomandărilor –  ar fi necesare reguli din perspectiva specificului procesului parlamentar, inclusiv obligativitatea consemnării în sinteza recomandărilor și obiecțiilor a recomandărilor părților interesate și argumentelor pentru care acestea au fost respinse și au rămas nepreluate prin amendamente din partea deputaților;
• informarea publicului referitor la deciziile adoptate – ar fi necesare reguli privind actualizarea, în timp util, a informațiilor privind parcursul unui proiect de act normativ, în special disponibilitatea versiunilor proiectului întocmite pentru dezbateri parlamentare în lecturile ulterioare.

În partea ce ține de transparența procesului de adoptare a deciziilor, ar fi importante, în special, norme care ar concretiza regulile de adoptare a actelor normative în regim de urgență.

• Modalitățile de consultare/cooperare

Potrivit Platformei, se instituționalizează câteva modalități de consultare/cooperare, și anume:

• audierile parlamentare;
• consiliile de experți și grupurile de lucru;
• conferința anuală;
• memorandumul de cooperare.

Ar fi de recomandat revizuirea modalităților de consultare/cooperare propuse prin Platformă astfel încât să corespundă modalităților stabilite prin art. 11 alin. (1) în sensul art. 2 din Legea nr. 239/2008, acestea fiind:

• dezbaterile publice;
• audierile publice;
• sondajul de opinie;
• referendumul;
• solicitarea opiniilor experţilor în domeniu;
• crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii civile.

Proiectul de lege privind avertizorii de integritate ar putea să nu eficientizeze mecanismul avertizării

Proiectul de lege privind avertizorii de integritate a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvern, autor nemijlocit fiind Ministerul Justiției.

Potrivit Notei informative, Proiectul este impus, în special, de necesitatea: executării angajamentelor asumate, în special prin Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrarea Europeană pe data de 4 august 2022; armonizării cadrului normativ național cu prevederile Directivei Uniunii Europene (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii; tratării deficiențelor normative identificate în Legea nr. 122/2018 privind avertizorii de integritate.

Proiectul necesită a fi completat cu norme care ar clarifica:

• statutul facilitatorului;
• mecanismul de supraveghere și control al respectării prevederilor. Ar fi important de concretizat autoritatea care va veghea asupra implementării prevederilor, inclusiv prin colectarea și generalizarea statisticilor.

Activitatea autorităților anticorupție degradează în lipsa unui mecanism eficient de responsabilizare instituțională: cazul Autorității Naționale de Integritate

Contextul general

În conformitate cu Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (în continuare – Legea nr. 132/2016), Autoritatea Națională de Integritate (în continuare – ANI) trebuie să prezinte anual, până la data de 31 martie, în plenul Parlamentului raportul său de activitate. Atribuția revine nemijlocit președintelui ANI, după aprobarea, până la 25 martie, a raportului de către Consiliul de integritate (în continuare – CI).

Întocmirea, publicarea, prezentarea și examinarea rapoartelor anuale de activitate este unul din instrumentele care ar trebui să asigure responsabilizarea instituțională a ANI. În acest sens, actualul mecanism nu reușește să-și demonstreze eficiența.

Concluzii și recomandări

Rapoartele anuale ale ANI rămân inutile atât timp cât autoritățile nu monitorizează, constant și obiectiv, dinamica principalilor indicatori de performanță instituțională, cum ar fi:

• numărul declarațiilor depuse în total și ponderea declarațiilor depuse repetat;
• numărul declarațiilor depuse în total și ponderea declarațiilor verificate;
• numărul proceselor-verbale privind controlul și rata de refuz în inițierea controlului;
• numărul actelor de constatare și rata de clasare a controlului;
• numărul încălcărilor constatate în funcție de regimul juridic vizat;
• statutul persoanelor în privința cărora s-au constatat încălcări;
• numărul proceselor-verbale contravenționale și valoarea totală a amenzilor aplicate;
• numărul cazurilor în care s-a constatat și s-a confiscat averea nejustificată;
• numărul persoanelor în privința cărora s-a aplicat interdicția de a exercita o funcție publică (funcție de demnitate publică) pentru o perioadă de 3 ani;
• numărul hotărârilor judecătorești irevocabile emise pe cauze și ponderea celor emise în defavoarea ANI;
• resursele alocate: buget și resurse umane.

Transparency International-Moldova continuă informarea autorităților publice și reprezentanților societății civile despre deosebirile dintre noțiunile de solicitare de informații și petițe, a căror confundare generează întârzieri nejustificate la furnizarea informației de interes public. La întâlnirile din orașul Căușeni și municipiul Bălți juristul Sergiu Bozianu, expert în domeniul protecției datelor cu caracter personal, a îndemnat reprezentanțiii societății civile să fie insistenți și să ceară informații de interes public, iar reprezentanților autorităților – să furnizeze răspunsuri rapide și clare și să nu lase loc de interpretări.

La discuția publică din sud-estul țării, desfășurată la 28 februarie 2023 la Primăria orașului Căușeni, au participat  circa 30 de funcționari publici dar și reprezentanți ai societății civile din satele Căinari, Ursoaia, Hagimus, Opaci, Grigorievca și Coșcalia.

Sergiu Bozianu le-a spus participanților că odată cu abrogarea Legii cu privire la petiționare și intrarea în vigoare a Codului administrativ, s-a lansat o serie de interpretări și neînțelegeri asupra unor prevederi ale Legii cu privire la accesul la informație: unii funcționari publici califică solicitările de acces la informații drept petiții. „Răspunsul la o cerere de acces la informație trebuie furnizat în maxim 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu 5 zile lucrătoare, cu informarea prealabilă a solicitantului. În schimb, petiția trebuie soluționată în termen de 30 de zile (calendaristice), cu posibilitatea prelungirii cu încă 15 zile (maxim până la 90 de zile), cu informarea petiționarului”.

Vera Ciuchitu, activistă civică din Căușeni, a menționat că astfel de discuții, la care participă atât reprezentanții societății civile care sunt cei care solicită informații, cât și autoritățile publice, sunt foarte utile:  „Este foarte important ca astfel de discuții să fie organizate în cât mai multe localități și cu mai multe subiecte abordate, fiind aduse exemple practice de la experții care au analizat atât solicitări de informații, cât și răspunsuri”, a precizat activista.

Solicitantul nu este obligat să își justifice interesul pentru informaţiile oficiale solicitate

O discuție similară a avut loc și în incinta Primăriei municipiului Bălți la 16 martie 2023. Expertul Sergiu Bozianu le-a spus celor circa 50 de participanți că, în unele cazuri, autoritățile publice le cer solicitanților de informații să își justifice cererea de acces la informații, acțiune ce constituie o abatere.  „Dreptul de acces la informație presupune informarea publicului de către stat. Statul este reprezentat de angajații din instituțiile publice. Solicitantul este absolvit de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile oficiale solicitate. Cu cât este mai înaltă poziția persoanei, interesul pentru această persoană este mai mare. Când vorbim de un prim ministru și un alt funcționar public, desigur că interesul pentru premier e mai mare”, a mai adăugat expertul.

Participanții la discuție au adresat diverse întrebări, în special legate de relațiile autorităților publice cu mass-media. Cristina Craevscaia-Derenova, consilieră municipală, a spus că, de multe ori, portaluri care se dau drept resurse informative independente, dar care ar fi afiliate politic, solicită informații de interes public, apoi denaturează și trunchiază răspunsurile, scoțând din context informația furnizată. „Ne confruntăm și aici cu problema fake-news-urilor, iar când așa-zisele surse independente publică o informație rău-intenționată, autoritățile publice nu știu cum să reacționeze. Am apelat de câteva ori și la poliție, dar e mai greu”, susține consiliera.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea Transparency International-Moldova, a precizat că în astfel de cazuri autoritățile publice pot sesiza Consiliul de Presă din Moldova, care va analiza conținutul materialului jurnalistic și va constata dacă sursa media a încălcat sau nu Codul Deontologic al jurnalistului. Ea le-a recomandat autorităților să furnizeze informațiile cât de repede pot, să nu tărăgăneze expedierea răspunsurilor.

Directoarea TI-Moldova a mai spus că, din practica sa anterioară de jurnalistă, unele autorităţi pun la dispoziția solicitanţilor doar informaţiile oficiale, în baza unei cereri scrise sau în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale, chiar dacă legea prevede expres că cererea de acces la informaţie poate fi înaintată și verbal sau prin e-mail. Ea a conchis că această confuzie creată de autorități îngreunează munca jurnaliștilor, care au nevoie de informații într-un termen scurt, având de suferit într-un final cetățeanul, care este consumator de media.

TI-Moldova

Discuțiile au fost organizate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Ridicarea imunității deputaților – între lege și practică

Proiectul de lege pentru modificarea art. 70 din Constituție și avizul Curții Constituționale

La 14 februarie 2023, Curtea Constituțională a adoptat avizul la Proiectul de lege pentru modificarea art. 70 din Constituție (Imunitatea deputatului).[1] La originea cauzei s-a aflat solicitarea depusă de către 34 de deputați la 9 decembrie 2022.

[Avizul Curții Constituționale nr. 1/2023 la proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție (imunitatea deputatului) (sesizarea nr. 211c/2022), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 57-60, art. 37.

Ce-i de făcut?

Pornind de la actuala redacție a art. 70 alin. (3) din Constituție, în cazul mai multor infracțiuni de corupție, care, în buna lor parte, sunt infracțiuni flagrante, nu este necesară încuviințarea Parlamentului pentru reținerea, arestarea și percheziționarea deputatului. Astfel, implementarea recomandării GRECO în partea ce ține de imunitatea deputaților nu neapărat solicită modificări constituționale. GRECO insistă nu asupra excluderii regimului de imunități acordat deputaților, ci asupra necesității dezvoltării unor linii directorii și criterii, clare și obiective, care ar ghida procedurile parlamentare și deciziile privind ridicarea imunității. Acestea ar trebui să precizeze că parlamentarii nu trebuie să examineze fondul cauzei și că imunitatea trebuie interpretată și aplicată restrictiv. De altfel, acest lucru este esențial în cazul unei decizii privind încuviințarea trimiterii în judecată. Trimiterea în judecată este mai mult decât o măsură de constrângere. Prin această decizie, de fapt, se decide perspectiva nemijlocită a dosarului, finalizându-se urmărirea penală pe caz.