La atelierul din Nisporeni au asistat circa 60 de participanți.
Foto: TI-Moldova
Peste 200 de manageri de instituții educaționale și funcționari publici din cadrul Direcțiilor de educație raionale au participat la ateliere în domeniul anticorupție în sectorul educației. Instruirile s-au desfășurat în luna septembrie și au fost organizate de Transparency International-Moldova. Atelierele au fost facilitate de expertul anticorupție Vitalie Moisei. În cadrul întrunirilor, expertul le-a vorbit participanților despre declarația de avere și interese personale, precum despre prevenirea situațiilor de corupție sau interese personale. Participanții au specificat că astfel de instruiri sunt foarte utile la nivel regional, deoarece situațiile de conflict de interese sunt mai frecvente la nivel local, iar prin spețele practice discutate, ei vor ști să le prevină și să le evite.
Vitalie Moisei a precizat că la instruirile anticorupție, cele mai discutate subiecte au fost cele referitoare la testul de integritate profesională, influența necorespunzătoare, regimul cadourilor, declarația de avere și interese personale”. „Legea integrității stipulează expres rolul managerului în cultivarea și asigurarea climatului de integritate instituțională. Este important ca managerii instituțiilor educaționale să înțeleagă rolul și responsabilitatea ce le revine pentru implementarea acestor măsuri”, a declarat expertul Vitalie Moisei.
Donațiile trebuie incluse în declarațiile de avere
La atelierul din raionul Nisporeni a fost prezentă și Svetlana Șișcanu, directoarea gimnaziului din satul Călimănești. Ea a declarat că informațiile prezentate au fost foarte utile. „Expertul a explicat pe înțelesul tuturor, a răspuns la întrebări și ne-a fost de mare ajutor”, a mai spus directoarea.De aceeași părere a fost și Fedora Patolea, directoarea gimnaziului din satul Copanca, raionul Căușeni. „Pentru mine personal, a fost foarte interesant și util. De exemplu, am aflat că banii primiți de peste hotare trebuie incluși în declarația de avere”, a afirmat Fedora Patolea.
Soțul și soția în aceeași instituție de învățământ? În ce situație e conflict de interese?
În raionul Leova, la întrunirea cu expertul Vitalie Moisei au participat peste 25 de directori și manageri educaționali. Stanislav Lozan, directorul liceului teoretic „Mihai Eminescu” din Leova a declarat că aceste întruniri sunt necesare pentru managerii de instituții, în contextul în care toți trebuie să activeze în conformitate cu planul sectorial anticorupție în domeniul educației. Directoarea gimnaziului „Grigore Vieru” din satul Borogani, raionul Leova, Ivanna Paiu a afirmat că în timpul instruirii a aflat niște lucruri noi, mai ales cele referitoare la conflictul de interese. „Când am venit în această funcție, nu am cunoscut acest aspect, deoarece eu și soțul activăm în aceeași instituție. Astăzi expertul ne-a explicat cum trebuie să procedăm pentru a evita conflictul de interese”.
Managerii bine informați pot alinia activitățile instituției cu reglementările naționale și internaționale privind integritatea și anticorupția, evitând sancțiuni legale. Astfel că printr-un comportamentul etic al managerilor instituțiilor de educație, se va oferi un exemplu pentru elevi și cadrele didactice, contribuind la dezvoltarea unei culturi de responsabilitate civică. În concluzie, leevii, părinții și comunitatea locală au mai multă încredere într-o instituție condusă transparent și fără favoritisme.
În luna septembrie, instruirile anticorupție au ajuns în raioanele Nisporeni, Leova, Cahul, Cantemir și Căușeni, la care au participat peste circa 200 de conducători de instituții educaționale și funcționari din cadrul Direcțiilor raionale de învățământ. În luna octombrie, instruiri similare vor fi organizate în raioanele Florești, Fălești, Drochia, Soroca și Cimișlia.
Atelierele s-au desfășurat în cadrul proiectului ”EduIntegrity for future” implementat de Transparency International – Moldova în parteneriat cu Transparency International Georgia, beneficiar de subgrant în cadrul unui proiect susținut de Ministerul de Externe al Danemarcii și Transparency International.
Considerații generale privind integritatea electorală
În pofida existenței unui cadru normativ anticorupție dezvoltat, noțiunea de integritate electorală nu este una conceptualizată.
Legea-cadru în domeniu, Legea integrității nr. 82/2017, operează cu noțiunea de integritate politică, prin care, în sensul art. 3, se înțelege capacitatea concurenților electorali și a persoanelor care dețin o funcție electivă sau o funcție exclusiv politică de a-și desfășura activitățile în mod etic, liber de manifestări de corupție, cu respectarea interesului public, supremației Constituției Republicii Moldova și a legii.
Potrivit art. 6 din legea citată, crearea climatului de integritate politică contribuie la cultivarea integrității în sectorul public, consolidând încrederea societății în integritatea instituțională a entităților publice create în rezultatul proceselor electorale și în integritatea profesională a agenților publici care dețin funcții elective și funcții exclusiv politice.
Prevederile referitoare la integritatea politică se conțin în articolele 7-9 din Legea integrității. Astfel, climatul de integritate politică urmează să se cultive prin două măsuri: asigurarea transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale; asigurarea eticii și integrității profesionale ale persoanelor care dețin o funcție electivă sau o funcție exclusiv politică. Responsabilitatea pentru cultivarea integrității politice aparține concurenților electorali, partidelor politice, persoanelor care dețin o funcție electivă sau o funcție exclusiv politică. Potrivit legii, nerealizarea măsurilor de cultivare a climatului de integritate politică duce la compromiterea acestuia și a integrității în sectorul public, la apariția manifestărilor de corupție, la afectarea interesului public și atrage răspunderea celor responsabili în modul prevăzut de legislația electorală, legislația cu privire la partidele politice și de capitolul VI din Legea integrității.
Legea integrității îngustează nejustificat sensul și esența integrității politice, astfel rezumând măsurile de cultivare a acesteia la cele două prevăzute în art. 7. Legea menționată nu dezvoltă normativ conceptul de integritate electorală, care ar trebui să facă parte din cel al integrității politice. Integritatea electorală ar trebui să se refere la întreg proces electoral, prin acesta, în accepțiunea generală, înțelegându-se activitatea indivizilor și entităților, reglementată de lege, desfășurată cu scopul formării organelor reprezentative ale puterii de stat. În acest sens, integritatea electorală ar ține de un cerc mult mai extins de subiecți, cum ar fi: organele electorale și alte autorități cu atribuții în domeniul electoral; alți participanții la proces electoral, inclusiv, alegătorii.
……………………………………….
În final, generalizând cele reținute, ar fi important de insistat asupra dezvoltării prevederilor privind integritatea politică din Legea integrității. Prevederile ar trebui dezvoltate, inclusiv, prin conceptualizarea normativă a noțiunii de integritate electorală, urmând a detalia, în special, măsurile de cultivare a integrității electorale. Autoritățile de ocrotire a normelor de drept ar trebui să vegheze asupra aplicării normelor, urmând a eficientiza urmărirea și sancționarea coruperii electorale, atât active, cât și pasive. Urmare a acumulării unor experiențe suficiente, ar trebuie examinată oportunitatea incriminării coruperii electorale pasive ca infracțiune. Este tot atât de importantă aprobarea normelor de etică și conduită care s-ar referi la persoanele care dețin funcții elective sau funcții exclusiv politice. Aceasta ar convinge cetățenii că atât Parlamentul, cât și Guvernul veghează cu adevărat asupra integrității.
Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) relevă, în ultimii ani, o tendinţă îngrijorătoare de nerespectare a regimului conflictelor de interese de către aleșii locali (primarii și consilierii locali) – peste jumătate din actele de constatare a încălcărilor fiind emise în privinţa acestora (cca 54% în anul 2021, 50% în 2022 și 59% în 2023).
În intenţia de a susţine familiarizarea aleşilor locali şi a angajaţilor din autorităţile publice locale (APL) la subiectul tratării conflictelor de interese, Transparency Internaţional-Moldova (TI-Moldova) a desfăşurat în anul 2024 o serie de instruiri pentru aleşii locali şi angajaţii APL. Totodată, având în vedere experienţa efectuării sondajelor ce ţin de aplicarea politicilor anticorupţie în APL, TI-Moldova a decis s-o extindă asupra APL, concentrându-se asupra aplicării politicii de tratare a conflictului de interese.
Astfel, TI-Moldova a efectuat în primul semestru al anului 2024 un sondaj în 9 APL (primăriile din satele: Peresecina, Mîndreşti, Sărata Veche, oraşele: Cimişlia, Leova, Ungheni, Glodeni, Rezina, Cantemir), în cadrul căruia au fost intervievate 175 de persoane, în mare parte angajaţi ai primăriilor, consilieri locali, conducători ai entităţilor publice (şcoli, grădiniţe, întreprinderi municipale). Scopul sondajului a constat în analiza opiniilor şi experienţelor respondenţilor privind aplicarea politicii conflictelor de interese în APL, identificarea eventualelor probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei.
La baza sondajului a fost un chestionar care a inclus întrebări ce ţin de familiarizarea respondenţilor cu prevederile legale ce țin de conflictul de interese, percepţiile şi experienţele privind aplicarea acestei politici în APL; opiniile despre domeniile de activitate ale APL cu riscuri înalte de conflicte de interese şi corupţie; disponibilitatea de a denunţa cazuri de corupţie, conflicte de interese şi de a colabora cu organele de stat în prevenirea lor; propunerile de îmbunătăţire a activităţii APL. Activitatea a fost realizată cu susţinerea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.
Rezultatele sondajului atestă un nivel insuficient de familiarizare a aleșilor locali și a angajaților din APL cu legislația ce ține de integritate, inclusiv de tratare a conflictelor de interese. Astfel, în medie, doar fiecare al doilea respondent a menționat că a participat în anul 2023 la instruiri la subiectul integrității, inclusiv tratării conflictelor de interese, în unele APL nivelul de participare la atare instruiri fiind foarte jos (de ex., în primăria Cimișlia la instruiri au participat 32% din respondenți, la Glodeni – 38%). Și aprecierea de către responsenți a propriilor cunoștințe în acest domeniu este destul de modestă, media fiind de 6,6 puncte din 10 posibile.
Doar circa jumătate din respondenți (48%) consideră corect ca un funcţionar public, ca şi oricare altă persoană, are interese personale. Majoritatea exemplelor de interese personale invocate de respondenți sunt greşite, deoarece nu reflectă interese personale, ci situații de conflicte de interese consumate, incompatibilități, încălcări ale restricțiilor stabilite prin lege. Cele mai frecvente au fost exemplele de angajare de către un conducător al instituției publice a rudelor sale în subordine nemijlocită. Au fost și respondenți care au remarcat că nu au/nu au întâlnit interese personale.
Chiar dacă majoritatea respondenților au atribuit corect la persoane apropiate soţul/soţia, părinţii şi copiii, o mare parte din interlocutori n-au referit la asemenea persoane bunicii, nepoţii, unchii/mătuşele, concubinii/concubinele şi socrii. Respondenţii nu înțeleg și nu disting diferite tipuri de conflicte de interese (reale, potenţiale şi consumate) prevăzute înlegislaţie, nu știu ce sancţiuni riscă în cazul nerespectării cerinţelor de declarare a averilor şi intereselor personale şi de raportare a conflictelor de interese.
În ceea ce privește depunerea declarațiilor de avere și interese pentru anul 2023, în medie, cca 77% din respondenţi susțin că le-au depus, iar 23% – nu.[1]Fiecare al 10-lea respondent din cei ce au depus declaraţii a menţionat că s-a confruntat cu probleme la depunere/completare, inclusiv de ordin tehnic, legate de funcționarea sistemului E-Declarații al ANI, precum și de reflectarea bunurilor mobile și imobile la valoarea de piaţă.
Printre domeniile de activitate ale APL în care există riscuri sporite de apariție a conflictelor de interese și a corupției au fost remarcate, în special: angajarea și promovarea personalului, gestionarea mijloacelor financiare, efectuarea achizițiilor publice și darea terenurilor în arendă. În medie, 7 % din respondenţi au menționat că ştiu despre cazuri de corupție, conflicte de interese, nereguli care au avut loc în APL în care lucrează în anul 2023, 73 % – nu cunosc, iar 20% au evitat să răspundă la întrebare. Printre atare exemple au fost invocate: „Conducătorul unei întreprinderi municipale încheie contracte de achiziţii publice cu un agent economic condus de fiica lui” (Ungheni); „Un consilier local lucrează în paralel la o întreprindere municipală din Rezina” (Rezina).
Deși majoritatea respondenţilor nu văd diferenţă dintre o întrebare ce ţine de un salariu care ar permite un trai decent şi cea care se referă la un salariu care n-ar genera corupţie, totuşi, unii respondenţi au remarcat corect că majorarea salariilor nu-i face integri pe funcţionarii publici: „Neluarea mitei nu depinde de mărimea salariului. Chiar dacă salariul este foarte mare, un om necinstit va lua mită” (Glodeni); „Cât n-ar fi fost de mare salariul, persoana ar putea dori mai mult… mărimea salariului nu o va opri să ia mită” (Cimişlia).
Disponibilitatea respondenților de a denunța cazuri de corupție, conflicte de interese și nereguli este destul de joasă – în medie, doar 45% din respondenți sunt deciși să le raporteze, 26% – susțin că nu le vor raporta și 29% – au evitat să răspundă la întrebare. Printre cei mai decisi să comunice despre corupție și nereguli sunt respondenții din Peresecina, Sărata Veche și Glodeni. Respondenții care nu sunt dispuşi să denunțe asemenea cazuri au invocat printre motivele principale că aceasta nu este responsabilitatea lor (35,3% din respondenți), că le-ar fi creat doar probleme (29,4%) și că nu au încredere că vor fi protejaţi ca avertizori de integritate (20,6%).
Aproape toţi respondenţii (în medie, cca 97%) sunt satisfăcuţi de comunicarea cu angajații primăriei și cu primarul din localitate, ceva mai puţini (93%) – de comunicarea cu consilierii locali. Persoanele nemulțumite de procesul de comunicare, în special cu conslierii locali, au atras atenția asupra faptului că aceștia nu se implică activ în viața comunității și că populația din localitate nu-i cunoaște: „Oamenii din sat nu cunosc cine sunt consilierii locali, trebuie de informat oamenii prin diferite modalităţi despre şedinţele consiliului” (chestionarul 10, Sărata Veche); „Consilierii locali nu se implică în activităţile realizate de primărie” (chestionarul 17, Mîndreşti); „E nevoie de o implicare mai mare a consilierilor locali în procesul de luare a deciziilor” (chestionarul 2, Glodeni).
Fiind rugaţi să indice la ce subiecte ce ţin de activitatea lor profesională ar dori să fie instruiţi, respondenţii au solicitat, cu precădere, familiarizarea cu legislaţia ce ţine de funcţionarea APL; drepturile şi obligaţiile aleşilor locali; procesul bugetar şi gestiunea patrimoniului și mijloacelor publice. Totodată, a fost invocată frecvent necesitatea familiarizării la subiectul integrităţii în serviciul public (asigurarea accesului la informaţii, transparenţa decizională, tratarea conflictelor de interese, efectuarea achiziţiilor publice).
Respondenții au venit cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii APL, remarcând de regulă, necesitatea unei mai bune comunicări a aleşilor locali cu populaţia; sporirea transparenţei APL; angajarea şi promovarea merituoasă a cadrelor; majorarea salariilor angajaților APL; schimbul de experiență cu alte APL, în special, din Uniunea Europeană pentru a putea prelua bunele practici. Printre sugestii au fost menționate, în particular: „Mai multă comunicare a conducerii cu angajaţii, inclusiv prin şedinţe comune; instruiri pentru angajaţi pentru a spori nivelul de profesionalism” (Ungheni); „Avem nevoie în primărie de tehnică/calculatoare performante dotate cu toate cele necesare, condiţii de muncă mai bune (mobilier, scaune)” (Sărata Veche); „Implicarea tuturor aleşilor locali, activiştilor, oamenilor simpli în procesul decizional, informarea mai bună a cetăţenilor despre proiectele deciziilor şi documentele aprobate, despre impactul lor pentru dezvoltarea localităţii” (Rezina); „Să avem programe informaţionale care să ne uşureze lucrul, de ex., evidenţa diferitor documente – de acces la informaţii, petiţii, eliberarea diferitor certificate etc.” (Rezina); „A angaja personal competent, a îmbunătăţi comunicarea, a creşte transparenţa în activitatea primăriei” (Leova); „Mai multă transparenţă în activitatea primăriei şi mai puţină birocraţie. La conducere – oameni competenţi, nu cei numiţi pe linie de partid” (Glodeni).
Pornind de la cele sus-menţionate, conducătorii APL ar trebui să solicite de la Autoritatea Naţională de Integritate, Centrul Naţional Anticorupţie, Institutul de Administrare Publică desfăşurarea instruirilor la subiectul integrităţii, în speţă, tratarea conflictelor de interese şi declararea averilor şi intereselor personale. Entităţile publice respective ar trebui să extindă procesul de familiarizare a aleşilor locali şi funcţionarilor din APL cu prevederile cadrului legal din domeniu, inclusiv prin platforma e-Learning, pentru ca subiecţii declarării să le înţeleagă şi să le aplice corect.
De asemenea, conducerea APL ar trebui să-şi concentreze atenţia asupra prevenirii şi soluţionării conforme a conflictelor de interese şi, după caz, să apeleze la asistenţa inspectorilor de integritate ai ANI. În acest context conducerea APL ar trebui să sporească controlul intern în domeniile cu risc sporit de corupţie şi conflicte de interese specificate de respondenţi, în special, la angajarea şi promovarea personalului, gestionarea mijloacelor financiare, efectuarea achiziţiilor publice şi darea terenurilor în arendă, precum şi să transparentizeze informaţiile despre activităţile respective, inclusiv prin intermediul paginilor web. La transparentizarea proactivă a informaţiilor, autorităţile publice trebuie să se conducă de prevederile legislaţiei noi privind accesul la informaţiile de interes public.
Rezultatele sondajului în rândul aleşilor locali şi angajaţilor din APL, inclusiv necesităţile de instruire, propunerile de îmbunătăţire a activităţii şi a climatului de lucru în APL vor fi prezentate pentru luare de atitudine conducătorilor autorităţilor monitorizate, Grupului de lucru pentru implementarea Programului Naţional de Integritate şi Anticorupţie (CNA), Autorităţii Naţionale de Integritate, Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.
Acest comunicat a fost realizat de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului ”Prevenirea conflictului de interese la nivel local. Preluarea bunelor practici din Republica Cehă în Republica Moldova”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.
[1] Eventual din motiv că la efectuarea sondajului în unele APL (februarie-martie 2024) termenul pentru depunerea declaraţiilor anuale pentru anul 2023 încă n-a expirat.
TI – Moldova lansează a XIII-a ediție a concursului „Reflectarea corupției în mass-media” pentru a încuraja reflectarea argumentată a fenomenului corupţiei de către jurnalişti şi diminua toleranţa faţă de acest fenomen. Cele mai bune articole vor fi incluse în publicația „Jurnaliștii contra corupției”, ediția a XIII-a, iar câștigătorii vor fi premiați.
Condiții de participare
La concurs pot participa jurnaliști sau grupuri de jurnaliști care au realizat și publicat în presa scrisă (ziare, reviste) și/sau în presa on-line (portaluri, bloguri) articole sau investigații jurnalistice în care au elucidat fenomenul corupţiei din Republica Moldova în perioada octombrie 2022 – septembrie 2024.
Participanţii la concurs pot prezenta câte cel mult 7 articole/investigații, în limbile română sau rusă.
Evaluare și premiere
Investigațiile prezentate la concurs vor fi evaluate de un juriu, format din experți în jurnalism și anticorupție, în baza următoarelor criterii: profunzimea documentării, calitatea argumentării, abordarea etică, dezvoltarea atitudinii intolerante faţă de corupţie.
Cele mai bune articole vor fi incluse în publicația „Jurnaliștii contra corupției”, ediția a XIII-a, iar câștigătorii vor fi premiați.
Depunerea dosarelor
Dosarele depuse la concurs vor include:
articolele prezentate la concurs (textul în format word), cu indicarea instituției mass-media, a datei publicării și a link-ului;
acordul autorului/autorilor pentru includerea articolelor în publicația „Jurnaliștii contra corupției XIII” (în cazul în care vor fi selectate de juriu);
CV-ul actualizat al autorului/autorilor.
Dosarele vor fi transmise în format electronic la adresa e-mail office@old.transparency.md, cu mențiunea „Reflectarea corupției în presa” până la data de 5 octombrie 2024, ora 18.00.
Acest concurs este organizat în cadrul proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.
Transparency International-Moldova(TI-Moldova) în colaborare cu Transparency International-Cehia(TI-Cehia) invită jurnaliștii și jurnalistele să se înscrie la un atelier special dedicat investigării conflictelor de interese. Acest atelier este conceput pentru a îmbunătăți abilitățile jurnaliștilor în identificarea, documentarea și raportarea conflictelor de interese. Jurnaliștii vor afla cum să investigheze conflictele de interese de la cei mai buni experți anticorupție din Republica Moldova și Cehia.
Obiectivele atelierului:
Înțelegerea conceptului de conflict de interese și a formelor sale de manifestare;
Dezvoltarea abilităților de investigare și documentare a cazurilor de conflict de interese;
Îmbunătățirea tehnicilor de expunere ale cazurilor de conflict de interese;
Schimb de bune practici între jurnaliști cu experiență în domeniul investigațiilor.
Criterii de eligibilitate:
Experiență în jurnalism (minim 2 ani);
Interes demonstrat în investigarea și raportarea cazurilor de corupție și conflict de interese;
Capacitatea de a participa activ la toate sesiunile atelierului.
Detalii logistice:
Data: 6 septembrie 2024
Locul: orașul Chișinău
Organizator: TI-Moldova și TI-Cehia
Costuri: Participarea este gratuită, iar costurile de transport vor fi acoperite de organizatori.
Cum aplicați:
Pentru a vă înscrie, trimiteți CV-ul d-voastră și o scurtă scrisoare de motivație la adresa de email: office@old.transparency.md până 2 septembrie 2024. Vă rugăm să includeți în scrisoarea de intenție motivul pentru care sunteți interesat/ă să participați la acest atelier.
Nu ratați această oportunitate unică de a vă dezvolta abilitățile de investigare a conflictelor de interese și de a contribui la o societate mai transparentă și mai corectă!
Acest atelier se desfășoară în cadrul proiectului ”Prevenirea conflictului de interese la nivel local. Preluarea bunelor practici din Republica Cehă în Republica Moldova”, implementat de TI-Cehia în colaborare cu TI-Moldova și finanțat de Ministerul de Externe al Republicii Cehe.
La atelierul organizat de Transparency International-Moldova (TI-Moldova) au participat 23 de profesori din 18 raioane din țară.
Foto: TI-Moldova
Corupția în sistemul educațional poate afecta calitatea educației și egalitatea de șanse între elevi. Profesorii integri identifică și previn aceste practici, promovând un mediu educațional echitabil și transparent. Aceasta este concluzia atelierului desfășurat la 9-10 august 2024, de către Transparency International-Moldova (TI-Moldova) la care au participat 23 de profesori din 18 raioane din țară. Cadrele didactice, managerii de instituții educaționale, dar și funcționari publici din cadrul direcțiilor raionale de învățământ au fost implicați în activități și discuții interactive, alături de trainerii și experții anticorupție.
În prima parte a atelierului, experta anticorupție Mariana Kalughin a prezentat cadrul normativ și instituțional anticorupție la nivel de țară, precum și instrumentele necesare combaterii acestui fenomen. La rândul său, experta TI-Moldova, Ianina Spinei, le-a vorbit participanților despre integritatea în sistemul educațional, conflictul de interese, declarațiile de avere și interesele personale. La atelier a fost invitată și reprezentanta Ministerului Educației și Cercetării, Rodica Brăguța, șefa Direcției Juridice, care le-a arătat participanților Codul de etică a cadrelor didactice, precum și planurile sectoriale anticorupție din domeniul educației, în contextul ultimilor modificări survenite Codul de Etică. În continuare, șefa Inspectoratului de Integritate de la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Ala Timoftică, le-a a prezentat aspectele practice din domeniul integrității, cu spețe analizate de către inspectorii de integritate pentru subiecții declarării din domeniul educației.
Experta TI-Moldova, Ianina Spinei, le explică participanților despre despre conflictul de interese, declarațiile de avere și interesele personale.
În cea de-a doua parte a atelierului, participanții au fost invitați să realizeze un proiect didactic, prin care vor prezenta tema anticorupție în instituțiile unde activează, având diferite grupuri țintă: profesori, colegi, părinți sau elevi. Majoritatea au folosit resursele și informațiile prezentate la atelier, acestea reprezentând un punct de reper important în activitatea lor pedagogică.
Promovând integritatea în sistemul educațional, cadrele didactice devin exemple pentru elevi
Ruslan Crețu, profesor la gimnaziul din satul Bocani, raionul Fălești care este și președintele Comisiei de Etică din școală a menționat că este foarte important ca un pedagog să sesizeze orice ilegalitate și să fie imparțial și cinstit, atunci când activează în domeniul educației. „Atelierul m-a ajutat să înțeleg că nu sunt singurul profesor cu o astfel de părere și că împreună suntem o forță care poate schimba sistemul educațional din interior”, a adăugat profesorul.
Directoarea școlii din satul Lărguța, Nina Bagrin, a vorbit despre rolul cadrului didactic în comunitate, acesta fiind un model de comportament prin onestitatea și integritatea lui. „Profesorul trebuie să participe la minimalizarea fenomenului de corupție, împreună cu elevii săi. Astfel de evenimente sunt foarte utile prin noutatea și actualitatea informațiilor, dar și prin faptul că se creează o conectivitate între colegii de breaslă”, a specificat directoarea instituției de învățământ.
Participanții au fost implicați în activități practice de prezentare a unui proiect didactic în domeniul prevenirii corupției și promovarea integrității.
Foto: TI-Moldova
La rândul său, Ludmila Tcaci, profesoară la gimnaziul din satul Răciula, raionul Călărași, a subliniat importanța acestor cunoștințe pentru un cadru didactic : „Educația nu este doar despre transmiterea cunoștințelor, ci și despre modelarea caracterului și a valorilor viitoarelor generații. Când cadrele didactice promovează integritatea, ei devin exemple demne de urmat pentru elevi, contribuind astfel la construirea unei societăți bazate pe corectitudine și respect pentru lege. În plus, o bună înțelegere a conceptelor de anticorupție ajută la prevenirea abuzurilor și la crearea unui climat de încredere și transparență în instituțiile educaționale”.
Lupta cu fenomenul corupției – responsabilitate comună
După acest atelier, participanții vor merge în comunitățile lor și vor organiza activități pentru a promova integritatea printre elevi, profesori sau părinți. Activitățile anticorupție îi vor ajută pe elevi să își dezvolte gândirea critică, să recunoască și să analizeze situațiile corupte, să înțeleagă cum pot contribui la combaterea acestora. Aceste practici le va forma elevilor din mai multe raioane ale țării abilități esențiale pentru a naviga în mod etic în diverse contexte sociale și profesionale. Aceasta îi motivează să fie mai responsabili în acțiunile lor și să contribuie la binele comun.
Jurista Rodica Brăguță le-a prezentat participanților modificările recente ale Codului de Etică.
Foto: TI-Moldova
Jurista Participanții au conchis că și implicarea părinților în activități anticorupție îi va ajuta să înțeleagă că lupta împotriva corupției este o responsabilitate comună și că fiecare individ, indiferent de rolul său în societate, poate contribui la acest efort.
Atelierul din 9-10 august 2024 s-a desfășurat în cadrul proiectului ”EduIntegrity for future” implementat de Transparency International – Moldova în parteneriat cu Transparency International Georgia, beneficiar de subgrant în cadrul unui proiect susținut de Ministerul de Externe al Danemarcii și Transparency International.
Recomandări în vederea sporirii transparenței autorităților anticorupție
Asigurarea accesului la informații de interes public constituie una din măsurile de cultivare a climatului de integritate instituțională. Relativ recent, a intrat în vigoare Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, aceasta constituind lege specială menită să asigure transparența activităților din sectorul public. Legea prevede două forme de acces la informațiile de interes public: transparență proactivă și comunicarea informațiilor de interes public la cerere. Prin transparență proactivă se înțelege diseminarea, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații. Cum poate fi sporită transparența autorităților anticorupție – aceasta este întrebarea la care răspunde prezentul Observator.
Legea integrității despre asigurarea accesului la informații
Asigurarea accesului la informații de interes public, în conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. k) din Legea integrității, nr. 82/2017, constituie una din măsurile de cultivare a climatului de integritate instituțională.
Potrivit art. 21 din legea citată, accesul la informații de interes public cu privire la activitatea entității publice se garantează întru eficientizarea procesului de informare a populației și a controlului efectuat de către cetățeni asupra activității entităților publice, stimularea formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor. În acest scop conducătorii entităților publice și agenții publici trebuie să asigure accesul liber la informațiile oficiale, inclusiv informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal pentru ei. În acest sens, conducătorii entităților publice trebuie:
să asigure un spațiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanților;
să desemneze agenții publici responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informațiilor oficiale și să asigure instruirea acestora;
să aprobe regulamente cu privire la drepturile și obligațiile agenților publici în procesul de furnizare a documentelor, informațiilor oficiale.
În conformitate cu prevederile menționate, conducătorii entităților publici și agenții publici desemnați responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informațiilor oficiale, în funcție de competențele stabilite, trebuie:
să acorde asistență și sprijinul necesar solicitanților pentru căutarea și identificarea informațiilor;
să asigure accesul efectiv la registrele de informații deținute, care vor fi completate în conformitate cu legislația cu privire la registre;
să asigure desfășurarea întrunirilor și ședințelor în mod public, în conformitate cu legislația care reglementează activitatea entității publice;
să asigure publicarea informațiilor privind structura entității publice și adresa acesteia, funcțiile, direcțiile și formele de activitate ale entității publice, subdiviziunile cu competențele lor, programul de lucru al acestora, cu indicarea zilelor și orelor de audiență a agenților publici responsabili de furnizarea informațiilor și a documentelor oficiale, privind deciziile finale asupra principalelor probleme examinate;
să asigure examinarea solicitărilor de acces la informații și să respecte termenul prevăzut de lege pentru furnizarea informației, cu posibilitatea prelungirii acestui termen, în condițiile legii, după informarea prealabilă a solicitantului despre prelungire;
să dea publicității actele entității publice, adoptate în conformitate cu legislația ce reglementează activitatea entității respective;
să păstreze, în termenele stabilite de lege, actele entității publice din care fac parte, actele entității publice a cărei succesoare este entitatea respectivă, actele ce stabilesc statutul juridic al entității;
să asigure protecția informațiilor ce se află la dispoziția entității publice împotriva accesului, distrugerii sau modificărilor nesancționate;
să mențină în formă actualizată informațiile și documentele aflate la dispoziția lor.
În corespundere cu normele prenotate, conducătorii entităților publice și agenții publici sunt în drept să difuzeze de urgență pentru publicul larg informația care le-a devenit cunoscută în cadrul activității entităților publice dacă această informație poate preîntâmpina sau diminua pericolul pentru viața și sănătatea oamenilor sau pericolul producerii unor prejudicii de orice natură, poate opri răspândirea informației neveridice sau diminua consecințele negative ale răspândirii acesteia ori dacă această informație are o deosebită importanță socială.
Evident, asigurarea de către conducătorii entităților publice și agenții publici a realizării dreptului de acces la informație trebuie să se efectueze cu respectarea limitărilor prevăzute de lege.
Legea privind accesul la informațiile de interes public despre transparența proactivă
Relativ recent, la 8 ianuarie 2024, a intrat în vigoare Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, aceasta constituind lege specială menită să asigure transparența activităților din sectorul public.
Legea nr. 148/2023 reglementează:
modalitatea de exercitare și apărare a dreptului de acces la informațiile de interes public;
obligațiile furnizorilor de informații în asigurarea accesului la informațiile de interes public;
răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor privind accesul la informațiile de interes public;
mecanismul de monitorizare și control al implementării legii.
Conform art. 7 din Legea nr. 148/2023, accesul la informațiile de interes public se realizează prin:
transparență proactivă – diseminarea, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații;
comunicarea informațiilor de interes public la cerere.
Legea nr. 148/2023, în art. 10, enumeră informațiile care trebuie să fie publicate pe paginile web oficiale ale autorităților publice, acestea fiind:
datele privind structura organizatorică și bugetul autorității publice, numărul angajaților/membrilor, obiectivele, domeniile de competență și funcțiile sale, adresele poștale, numerele de telefon și alte date privind adresa autorității publice, datele privind autoritățile subordonate (cu indicarea și/sau referirea la paginile web oficiale ale acestora), numerele de telefon ale serviciilor de informație;
datele privind conducerea autorității publice, privind membrii organelor colegiale, inclusiv studiile, experiența profesională, modul de accedere în funcția deținută, adresa poștei electronice și numărul de telefon;
datele privind persoanele juridice cărora le este transmisă, în modul stabilit, o parte din funcțiile autorității publice (denumirea organizației, adresa poștală și juridică, numărul de telefon și adresa poștei electronice);
actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității publice, cu referințe la paginile web ale actelor din Registrul de stat al actelor juridice;
raportul anual privind activitatea autorității publice;
datele privind achizițiile publice planificate, privind achizițiile publice efectuate, rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții publice, alte informații relevante;
datele privind evenimentele publice organizate de autoritatea publică (ședințe, întâlniri, conferințe de presă, colegii etc.), precum și privind deciziile adoptate la aceste evenimente;
datele privind vizitele oficiale și deplasările de serviciu în străinătate ale personalului autorității publice, inclusiv costul și sursa de finanțare a cheltuielilor;
zilele și orele de primire în audiență, precum și datele privind modul depunerii petițiilor și cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, inclusiv, după caz, plățile percepute pentru comunicarea informațiilor de interes public;
datele privind programele și proiectele, inclusiv de asistență tehnică, al căror beneficiar sau executant este autoritatea publică (denumirea, scopurile și sarcinile de bază, beneficiarii și executorii principali de program, termenele și rezultatele de realizare scontate, volumul și sursele de finanțare);
datele privind planificarea și executarea bugetelor de către autoritatea publică;
referințe la portalul guvernamental al serviciilor publice și la alte sisteme informaționale destinate pentru obținerea informațiilor cu privire la serviciile publice prestate de autoritatea publică;
referința la aplicația web a Sistemului informațional „Registrul resurselor și sistemelor informaționale de stat” sau la alte sisteme informaționale de stat care consumă date din registrul respectiv, pentru accesarea informațiilor de interes public privind resursele și sistemele informaționale de stat din posesia sau administrarea autorității publice;
datele privind încadrarea persoanelor în serviciul public: lista concursurilor pentru funcțiile vacante existente, datele de contact ale persoanei responsabile de organizarea concursurilor, cerințele de calificare față de candidații la funcțiile vacante, formularul de participare la concurs, lista actelor care urmează a fi depuse și termenul-limită pentru depunerea acestora, lista persoanelor admise la concurs, precum și lista persoanelor care au promovat și au câștigat concursul;
datele privind desfășurarea procesului decizional, în conformitate cu prevederile privind transparența în procesul decizional;
informațiile de interes public prevăzute de alte acte normative. Vedeți aici care sunt recomandările de îmbunătățire a transparenței autorităților anticorupție.
Trecere în revistă a eforturilor anterioare de reformare
Justiția constituie unul din cele mai des reformate sectoare. Inițial, sectorul era abordat segmentar – prin documente de politici publice care vizau separat instituții și aspecte. Ulterior, s-a încercat o abordare mai cuprinzătoare – printr-un cadru de politici unificat. Primul document de o asemenea anvergură a constituit Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 174/2007. Cu referire la acest document de politici, este de menționat că intențiile de reformă au vizat doar sistemul judecătoresc, celelalte componente ale sectorului justiției fiind tratate în continuare separat. Cu titlu de exemple pot servi:
Strategia de dezvoltarea a sistemului de executare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1393/2007;
Concepția Sistemului informațional automatizat „Registrul procedurilor de executare”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1520/2007. Nivelul de implementare a SAIISJ Cel mai recent raport furnizat de autorități constituie Raportul de monitorizare a gradului de realizare în anul 2023 a măsurilor din Planul de acțiuni pentru implementarea SAIISJ.[1] Raportul cuprinde informații privind monitorizarea acțiunilor scadente în perioada de referință, dar și a acțiunilor restante din anul 2022 – în total, 91 de acțiuni. Potrivit autorităților din 91 de acțiuni monitorizate:
Transparency International-Moldova (TI-Moldova) desfășoară cu regularitate sondaje în rândul funcționarilor publici din autorităţile publice centrale (APC) pentru a analiza opiniile şi experienţele acestora privind calitatea politicilor anticorupţie în APC, identifica eventuale probleme în aplicarea politicilor şi formula propuneri de îmbunătăţire a situaţiei. Sondajul realizat recent a cuprins toate ministerele şi câteva entităţi publice cu risc sporit de corupţie din subordinea acestora[1], fiind intervievate cca 600 de persoane (29% din efectivul aparatelor centrale ale entităţilor incluse în sondaj).Respondenţii au fost selectaţi aleator din listele personalului cu respectarea structurii de state, oferită de responsabilii serviciilor resurse umane. Intervievarea s-a efectuat în februarie 2024, perioada de referinţă: anul 2023.
La baza sondajului a fost un chestionar cu întrebări ce ţin, în special, de familiarizarea funcționarilor publici cu legislaţia anticorupție, opiniile privind subdiviziunile cu risc sporit de conflicte de interese şi corupţie; percepţiile şi experienţele în aplicarea politicilor anticorupţie; opiniile privind existenţa corupţiei în instituţia în care activează; disponibilitatea de a denunţa cazuri de corupţie şi de a colabora în prevenirea acesteia; propunerile de îmbunătăţire a climatului de lucru.
Rezultatele sondajului relevă că autorităţile publice monitorizate întreprind măsuri pentru a aplica politicile publice anticorupţie, însă acest proces lasă de dorit şi trebuie îmbunătăţit.
Astfel, în ceea ce privește familiarizarea funcționarilor cu legislația anticorupție, în medie, 58% din respondenţi susţin că au participat la atare instruiri în 2023, ceea ce ar părea îmbucurător. Totuşi, în MAE, MS, MM, MA, MC, IGP mai puţin de 40% din respondenţi ar fi antrenaţi în asemenea instruiri.
Chiar dacă respondenţii şi-au autoevaluat destul de înalt cunoştinţele în materie de integritate (în medie, 7,9 puncte din 10 posibile), nivelul de cunoaştere a cadrului legal este insuficient. Astfel, doar circa jumătate din respondenţi (53%) înţeleg corect ca un funcţionar public, ca şi oricare altă persoană, are interese personale. La solicitarea de a indica exemple de interese personale doar unii respondenţi s-au referit la interese fireşti pe care le poate avea un funcţionar public, de ex., evoluţia în carieră, asigurarea unor condiţii decente de trai, suplinirea veniturilor familiei etc. Majoritatea exemplelor au o conotaţie negativă, reflectând cazuri de încălcare a legislaţiei ce ţine de conflicte de interese, restricţii şi incompatibilităţi, etc. Unii interlocutori au remarcat că nu au interese personale sau că nu ştiu/nu cunosc despre asemenea interese.
Nici noţiunea de persoană apropiată, foarte importantă la identificarea şi declararea situaţiilor de conflicte de interese, nu este cunoscută satisfăcător de către respondenţi. Deși majoritatea interlocutorilor au atribuit corect la persoane apropiate soţul/soţia, părinţii şi copiii, o parte considerabilă dintre ei n-a referit la atare persoane bunicii, nepoţii, unchii/mătuşele, concubinii/concubinele şi socrii.
Respondenţii nu întotdeauna văd diferenţa dintre conflictele de interese reale, potenţiale şi consumate – noţiuni stipulate în legislaţie, nu cunosc ce sancţiuni riscă persoanele în cazul nerespectării cerinţelor de declarare a averilor şi intereselor personale şi de raportare a conflictelor de interese.
În acest context Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Centrul Național Anticorupție (CNA), precum şi conducerea APC ar trebui să întreprindă măsuri pentru a îmbunătăţi procesul de familiarizare a funcţionarilor publici cu prevederile cadrului legal anticorupţie, pentru ca funcţionarii să le înţeleagă şi să le aplice corect.
[1] Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (MIDR), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), Ministerul Finanţelor (MF), Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitizării (MDED), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Apărării (MA), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Sănătăţii (MS), Ministerul Mediului (MM), Ministerul Energiei (MEn), Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Serviciul Vamal (SV), Inspectoratul General de Poliţie (IGP), Poliţia de Frontieră (PF).
Republica Moldova în runda a V-a de evaluare de către GRECO
Despre GRECO Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a fost instituit în anul 1998 de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. GRECO monitorizează conformitatea statelor membre (în prezent – 49 țări) cu instrumentele anticorupție ale Consiliului Europei. Monitorizarea GRECO startează cu procedura de evaluare care se bazează pe răspunsurile țării evaluate la un chestionar și pe vizitele grupului de evaluare la fața locului. Procedura de evaluare este urmată de o procedură de conformitate, în cadrul căreia se examinează măsurile luate de către țara evaluată pentru a implementa recomandările GRECO rezultate din evaluare. În așa fel, se aplică un proces dinamic de evaluare și presiune reciprocă, combinând expertiza practicienilor care acționează ca evaluatori și a reprezentanților statelor care participă în sesiunea plenară la examinarea și adoptarea rapoartelor de evaluare și de conformitate.
Republica Moldova a implementat recomandările GRECO în proporție de 93% în runda I de evaluare, 67% – în a II-a rundă, 88% – în a III-a rundă și 33% – în a IV-a rundă.
Restanțele Republicii Moldova din runda a IV-a de evaluare În a IV-a rundă de evaluare, care a tratat prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, doar 33% din toate recomandările adresate au fost complet implementate până în prezent. În ultimul raport de conformitate disponibil publicului, GRECO a concluzionat că nivelul de conformitate cu recomandările adresate este în general nesatisfăcător. Din cele 18 recomandări adresate:
6 recomandări au fost calificate ca tratate sau implementate satisfăcător;
10 recomandări au fost calificate ca parțial implementate;
2 recomandări au fost calificate ca neimplementate. Au rămas neimplementate recomandările II și III, ambele recomandări vizând prevenirea corupției în rândul parlamentarilor. Recomandarea a II-a prevede: (i) adoptarea unui cod de conduită pentru deputați, garantând că viitorul cod este accesibil pentru public;
(ii)instituirea unui mecanism adecvat pentru promovarea codului și sensibilizarea deputaților asupra normelor cărora trebuie să corespundă, dar și, de asemenea, dacă va fi necesar, pentru asigurarea aplicării efective a acestuia. În ceea ce privește cea de-a III-a recomandare, aceasta solicită introducerea normelor care ar defini modalitățile de interacțiune a deputaților cu terții intenționați să influențeze procesul legislativ.
