Imagine simbol

Comunicat de presă

Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) relevă, în ultimii ani, o tendinţă îngrijorătoare de nerespectare a regimului conflictelor de interese de către aleșii locali (primarii și consilierii locali) – peste jumătate din actele de constatare a încălcărilor fiind emise în privinţa acestora (cca 54% în anul 2021, 50% în 2022 și 59% în 2023).

În intenţia de a susţine familiarizarea aleşilor locali şi a angajaţilor din autorităţile publice locale (APL) la subiectul tratării conflictelor de interese, Transparency Internaţional-Moldova (TI-Moldova) a desfăşurat în anul 2024 o serie de instruiri pentru aleşii locali şi angajaţii APL. Totodată, având în vedere experienţa efectuării sondajelor ce ţin de aplicarea politicilor anticorupţie în APL, TI-Moldova a decis s-o extindă asupra APL, concentrându-se asupra aplicării politicii de tratare a conflictului de interese.

Astfel, TI-Moldova a efectuat în primul semestru al anului 2024 un sondaj în 9 APL (primăriile din satele: Peresecina, Mîndreşti, Sărata Veche, oraşele: Cimişlia, Leova, Ungheni, Glodeni, Rezina, Cantemir), în cadrul căruia au fost intervievate 175 de persoane, în mare parte angajaţi ai primăriilor, consilieri locali, conducători ai entităţilor publice (şcoli, grădiniţe, întreprinderi municipale). Scopul sondajului a constat în analiza opiniilor şi experienţelor respondenţilor privind aplicarea politicii conflictelor de interese în APL, identificarea eventualelor probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei. 

La baza sondajului a fost un chestionar care a inclus întrebări ce ţin de familiarizarea respondenţilor cu prevederile legale ce țin de conflictul de interese, percepţiile şi experienţele privind aplicarea acestei politici în APL; opiniile despre domeniile de activitate ale APL cu riscuri înalte de conflicte de interese şi corupţie; disponibilitatea de a denunţa cazuri de corupţie, conflicte de interese şi de a colabora cu organele de stat în prevenirea lor; propunerile de îmbunătăţire a activităţii APL. Activitatea a fost realizată cu susţinerea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.

Rezultatele sondajului atestă un nivel insuficient de familiarizare a aleșilor locali și a angajaților din APL cu legislația ce ține de integritate, inclusiv de tratare a conflictelor de interese. Astfel, în medie, doar fiecare al doilea respondent a menționat că a participat în anul 2023 la instruiri la subiectul integrității, inclusiv tratării conflictelor de interese, în unele APL nivelul de participare la atare instruiri fiind foarte jos (de ex., în primăria Cimișlia la instruiri au participat 32% din respondenți, la Glodeni – 38%). Și aprecierea de către responsenți a propriilor cunoștințe în acest domeniu este destul de modestă, media fiind de 6,6 puncte din 10 posibile.

Doar circa jumătate din respondenți (48%) consideră corect ca un funcţionar public, ca şi oricare altă persoană, are interese personale. Majoritatea exemplelor de interese personale invocate de respondenți sunt greşite, deoarece nu reflectă interese personale, ci situații de conflicte de interese consumate, incompatibilități, încălcări ale restricțiilor stabilite prin lege. Cele mai frecvente au fost exemplele de  angajare de către un conducător al instituției publice a rudelor sale în subordine nemijlocită. Au fost și respondenți care au remarcat că nu au/nu au întâlnit interese personale.

Chiar dacă majoritatea respondenților au atribuit corect la persoane apropiate soţul/soţia, părinţii şi copiii, o mare parte din interlocutori n-au referit la asemenea persoane bunicii, nepoţii, unchii/mătuşele, concubinii/concubinele şi socrii. Respondenţii nu înțeleg și nu disting diferite tipuri de conflicte de interese (reale, potenţiale şi consumate) prevăzute înlegislaţie, nu știu ce sancţiuni riscă în cazul nerespectării cerinţelor de declarare a averilor şi intereselor personale şi de raportare a conflictelor de interese.

În ceea ce privește depunerea declarațiilor de avere și interese pentru anul 2023, în medie, cca 77% din respondenţi susțin că le-au depus, iar 23% – nu.[1] Fiecare al 10-lea respondent din cei ce au depus declaraţii a menţionat că s-a confruntat cu probleme la depunere/completare, inclusiv de ordin tehnic, legate de funcționarea sistemului E-Declarații al ANI, precum și de reflectarea bunurilor mobile și imobile la valoarea de piaţă.

Printre domeniile de activitate ale APL în care există riscuri sporite de apariție a conflictelor de interese și a corupției au fost remarcate, în special: angajarea și promovarea personalului, gestionarea mijloacelor financiare, efectuarea achizițiilor publice și darea terenurilor în arendă. În medie, 7 % din respondenţi au menționat că ştiu despre cazuri de corupție, conflicte de interese, nereguli care au avut loc în APL în care lucrează în anul 2023, 73 % – nu cunosc, iar 20% au evitat să răspundă la întrebare. Printre atare exemple au fost invocate: „Conducătorul unei întreprinderi municipale încheie contracte de achiziţii publice cu un agent economic condus de fiica lui” (Ungheni); „Un consilier local lucrează în paralel la o întreprindere municipală din Rezina” (Rezina).

Deși majoritatea respondenţilor nu văd diferenţă dintre o întrebare ce ţine de un salariu care ar permite un trai decent şi cea care se referă la un salariu care n-ar genera corupţie, totuşi, unii respondenţi au remarcat corect că majorarea salariilor nu-i face integri pe funcţionarii publici: „Neluarea mitei nu depinde de mărimea salariului. Chiar dacă salariul este foarte mare, un om necinstit va lua mită” (Glodeni); „Cât n-ar fi fost de mare salariul, persoana ar putea dori mai mult… mărimea salariului nu o va opri să ia mită”  (Cimişlia).

Disponibilitatea respondenților de a denunța cazuri de corupție, conflicte de interese și nereguli este destul de joasă – în medie, doar 45% din respondenți sunt deciși să le raporteze, 26% – susțin că nu le vor raporta și 29% – au evitat să răspundă la întrebare. Printre cei mai decisi să comunice despre corupție și nereguli sunt respondenții din Peresecina, Sărata Veche și Glodeni. Respondenții care nu sunt dispuşi să denunțe asemenea cazuri au invocat printre motivele principale că aceasta nu este responsabilitatea lor (35,3% din respondenți), că le-ar fi creat doar probleme (29,4%) și că nu au încredere că vor fi protejaţi ca avertizori de integritate (20,6%).

Aproape toţi respondenţii (în medie, cca 97%) sunt satisfăcuţi de comunicarea cu angajații primăriei și cu primarul din localitate, ceva mai puţini (93%) – de comunicarea cu consilierii locali. Persoanele nemulțumite de procesul de comunicare, în special cu conslierii locali, au atras atenția asupra faptului că aceștia nu se implică activ în viața comunității și că populația din localitate nu-i cunoaște: „Oamenii din sat nu cunosc cine sunt consilierii locali, trebuie de informat oamenii prin diferite modalităţi despre şedinţele consiliului” (chestionarul 10, Sărata Veche); „Consilierii locali nu se implică în activităţile realizate de primărie” (chestionarul 17, Mîndreşti); „E nevoie de o implicare mai mare a consilierilor locali în procesul de luare a deciziilor” (chestionarul 2, Glodeni).

Fiind rugaţi să indice la ce subiecte ce ţin de activitatea lor profesională ar dori să fie instruiţi, respondenţii au solicitat, cu precădere, familiarizarea cu legislaţia ce ţine de funcţionarea APL; drepturile şi obligaţiile aleşilor locali; procesul bugetar şi gestiunea patrimoniului și mijloacelor publice. Totodată, a fost invocată frecvent necesitatea familiarizării la subiectul integrităţii în serviciul public (asigurarea accesului la informaţii, transparenţa decizională, tratarea conflictelor de interese, efectuarea achiziţiilor publice).

Respondenții au venit cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii APL, remarcând de regulă, necesitatea unei mai bune comunicări a aleşilor locali cu populaţia; sporirea transparenţei APL; angajarea şi promovarea merituoasă a cadrelor; majorarea salariilor angajaților APL; schimbul de experiență cu alte APL, în special, din Uniunea Europeană pentru a putea prelua bunele practici. Printre sugestii au fost menționate, în particular: „Mai multă comunicare a conducerii cu angajaţii, inclusiv prin şedinţe comune; instruiri pentru angajaţi pentru a spori nivelul de profesionalism” (Ungheni); „Avem nevoie în primărie de tehnică/calculatoare performante dotate cu toate cele necesare, condiţii de muncă mai bune (mobilier, scaune)” (Sărata Veche); „Implicarea tuturor aleşilor locali, activiştilor, oamenilor simpli în procesul decizional, informarea mai bună a cetăţenilor despre proiectele deciziilor şi documentele aprobate, despre impactul lor pentru dezvoltarea localităţii” (Rezina); „Să avem programe informaţionale care să ne uşureze lucrul, de ex., evidenţa diferitor documente – de acces la informaţii, petiţii, eliberarea diferitor certificate etc.” (Rezina); „A angaja personal competent, a îmbunătăţi comunicarea, a creşte transparenţa în activitatea primăriei” (Leova); „Mai multă transparenţă în activitatea primăriei şi mai puţină birocraţie. La conducere – oameni competenţi, nu cei numiţi pe linie de partid” (Glodeni).

Pornind de la cele sus-menţionate, conducătorii APL ar trebui să solicite de la Autoritatea Naţională de Integritate, Centrul Naţional Anticorupţie, Institutul de Administrare Publică desfăşurarea instruirilor la subiectul integrităţii, în speţă, tratarea conflictelor de interese şi declararea averilor şi intereselor personale. Entităţile publice respective ar trebui să extindă procesul de familiarizare a aleşilor locali şi funcţionarilor din APL cu prevederile cadrului legal din domeniu, inclusiv prin platforma e-Learning, pentru ca subiecţii declarării să le înţeleagă şi să le aplice corect.

De asemenea, conducerea APL ar trebui să-şi concentreze atenţia asupra prevenirii şi soluţionării conforme a conflictelor de interese şi, după caz, să apeleze la asistenţa inspectorilor de integritate ai ANI. În acest context conducerea APL ar trebui să sporească controlul intern în domeniile cu risc sporit de corupţie şi conflicte de interese specificate de respondenţi, în special, la angajarea şi promovarea personalului, gestionarea mijloacelor financiare, efectuarea achiziţiilor publice şi darea terenurilor în arendă, precum şi să transparentizeze informaţiile despre activităţile respective, inclusiv prin intermediul paginilor web. La transparentizarea proactivă a informaţiilor, autorităţile publice trebuie să se conducă de prevederile legislaţiei noi privind accesul la informaţiile de interes public.

Rezultatele sondajului în rândul aleşilor locali şi angajaţilor din APL, inclusiv necesităţile de instruire, propunerile de îmbunătăţire a activităţii şi a climatului de lucru în APL vor fi prezentate pentru luare de atitudine conducătorilor autorităţilor monitorizate, Grupului de lucru pentru implementarea Programului Naţional de Integritate şi Anticorupţie (CNA), Autorităţii Naţionale de Integritate, Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.  

Acest comunicat a fost realizat de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului ”Prevenirea conflictului de interese la nivel local. Preluarea bunelor practici din Republica Cehă în Republica Moldova”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.

[1] Eventual din motiv că la efectuarea sondajului în unele APL (februarie-martie 2024) termenul pentru depunerea declaraţiilor anuale pentru anul 2023 încă n-a expirat.

Raportul integral poate fi lecturat AICI

Trecere în revistă a eforturilor anterioare de reformare

Justiția constituie unul din cele mai des reformate sectoare. Inițial, sectorul era abordat segmentar – prin documente de politici publice care vizau separat instituții și aspecte. Ulterior, s-a încercat o abordare mai cuprinzătoare – printr-un cadru de politici unificat. Primul document de o asemenea anvergură a constituit Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 174/2007. Cu referire la acest document de politici, este de menționat că intențiile de reformă au vizat doar sistemul judecătoresc, celelalte componente ale sectorului justiției fiind tratate în continuare separat. Cu titlu de exemple pot servi:

• Strategia de dezvoltarea a sistemului de executare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1393/2007;
• Concepția Sistemului informațional automatizat „Registrul procedurilor de executare”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1520/2007.   Nivelul de implementare a SAIISJ Cel mai recent raport furnizat de autorități constituie Raportul de monitorizare a gradului de realizare în anul 2023 a măsurilor din Planul de acțiuni pentru implementarea SAIISJ.[1] Raportul cuprinde informații privind monitorizarea acțiunilor scadente în perioada de referință, dar și a acțiunilor restante din anul 2022 – în total, 91 de acțiuni. Potrivit autorităților din 91 de acțiuni monitorizate:
• 47 – au fost realizate;
• 25 – sunt în curs de realizare;
• 8 – sunt realizate parțial;
• 11 – au rămas nerealizate. Astfel, din acțiunile monitorizate, au fost calificate ca realizate 52% din acțiuni. Vedeți aici Raportul în care este analizat: NIVELUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI PRIVIND ASIGURAREA INDEPENDENȚEI ȘI INTEGRITĂȚII SECTORULUI JUSIȚIEI PENTRU ANII 2022-2025

Transparency International-Moldova (TI-Moldova) desfășoară cu regularitate sondaje în rândul funcționarilor publici din autorităţile publice centrale (APC) pentru a analiza opiniile şi experienţele acestora privind calitatea politicilor anticorupţie în APC, identifica eventuale probleme în aplicarea politicilor şi formula propuneri de îmbunătăţire a situaţiei. Sondajul realizat recent a cuprins toate ministerele şi câteva entităţi publice cu risc sporit de corupţie din subordinea acestora[1], fiind intervievate cca 600 de persoane (29% din efectivul aparatelor centrale ale entităţilor incluse în sondaj).Respondenţii au fost selectaţi aleator din listele personalului cu respectarea structurii de state, oferită de responsabilii serviciilor resurse umane. Intervievarea s-a efectuat în februarie 2024, perioada de  referinţă: anul 2023.

La baza sondajului a fost un chestionar cu întrebări ce ţin, în special, de familiarizarea funcționarilor publici cu legislaţia anticorupție, opiniile privind subdiviziunile cu risc sporit de conflicte de interese şi corupţie; percepţiile şi experienţele în aplicarea politicilor anticorupţie; opiniile privind existenţa corupţiei în instituţia în care activează; disponibilitatea de a denunţa cazuri de corupţie şi de a colabora în prevenirea acesteia; propunerile de îmbunătăţire a climatului de lucru.

Rezultatele sondajului relevă că autorităţile publice monitorizate întreprind măsuri pentru a aplica politicile publice anticorupţie, însă acest proces lasă de dorit şi trebuie îmbunătăţit.

Astfel, în ceea ce privește familiarizarea funcționarilor cu legislația anticorupție, în medie, 58% din respondenţi susţin că au participat la atare instruiri în 2023, ceea ce ar părea îmbucurător. Totuşi, în MAE, MS, MM, MA, MC, IGP mai puţin de 40% din respondenţi ar fi antrenaţi în asemenea instruiri.

Chiar dacă respondenţii şi-au autoevaluat destul de înalt cunoştinţele în materie de integritate (în medie, 7,9 puncte din 10 posibile), nivelul de cunoaştere a cadrului legal este insuficient. Astfel, doar circa jumătate din respondenţi (53%) înţeleg corect ca un funcţionar public, ca şi oricare altă persoană, are interese personale. La solicitarea de a indica exemple de interese personale doar unii respondenţi s-au referit la interese fireşti pe care le poate avea un funcţionar public, de ex., evoluţia în carieră, asigurarea unor condiţii decente de trai, suplinirea veniturilor familiei etc. Majoritatea exemplelor au o conotaţie negativă, reflectând cazuri de încălcare a legislaţiei ce ţine de conflicte de interese, restricţii şi incompatibilităţi, etc. Unii interlocutori au remarcat că nu au interese personale sau că nu ştiu/nu cunosc despre asemenea interese.

Nici noţiunea de persoană apropiată, foarte importantă la identificarea şi declararea situaţiilor de conflicte de interese, nu este cunoscută satisfăcător de către respondenţi. Deși majoritatea interlocutorilor au atribuit corect la persoane apropiate soţul/soţia, părinţii şi copiii, o parte considerabilă dintre ei n-a referit la atare persoane bunicii, nepoţii, unchii/mătuşele, concubinii/concubinele şi socrii.

Respondenţii nu întotdeauna văd diferenţa dintre conflictele de interese reale, potenţiale şi consumate – noţiuni stipulate în legislaţie, nu cunosc ce sancţiuni riscă persoanele în cazul nerespectării cerinţelor de declarare a averilor şi intereselor personale şi de raportare a conflictelor de interese.

În acest context Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Centrul Național Anticorupție (CNA), precum şi conducerea APC ar trebui să întreprindă măsuri pentru a îmbunătăţi procesul de familiarizare a funcţionarilor publici cu prevederile cadrului legal anticorupţie, pentru ca funcţionarii să le înţeleagă şi să le aplice corect.

[1] Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (MIDR), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), Ministerul Finanţelor  (MF), Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitizării (MDED), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Apărării (MA), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Sănătăţii (MS), Ministerul Mediului (MM), Ministerul Energiei (MEn), Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Serviciul Vamal (SV), Inspectoratul General de Poliţie (IGP), Poliţia de Frontieră (PF).

Comunicat de presă RO

Comunicat de presă ENG

La 24 iunie 2024, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele monitorizării achiziţiilor publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele entităţi din subordine (Direcţia educaţie, tineret şi sport, sectoarele Botanica și Ciocana; Direcţia generală cultură şi patrimoniu cultural; Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare) şi întreprinderi municipale (ÎM „Autosalubritate”, ÎM „Parcul urban de autobuze”, ÎM Regia „EXDRUPO”)  în anii 2023 – 2024.  Scopul monitorizării a constat în analiza procedurilor de achiziții efectuate, identificarea eventualelor deficienţe/probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei.

În cadrul conferinței de presă de prezentare a rezultatelor monitorizării, reprezentantele TI-Moldova: Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă și expertele anticorupție, Ianina Spinei și Mariana Calughin au menționat că au fost analizate achizițiile ce țin de domenii cu factori de vulnerabilitate/riscuri sporite de corupție; achizițiile referitoare la aspecte controversate și problematice, care au fost anterior subiecte de dezbateri publice/mediatice; valoarea semnificativă a achizițiilor. În procesul de monitorizare au fost urmărite diferite etape ale achiziţiilor: planificarea şi elaborarea documentaţiei de atribuire; lansarea procedurii de achiziţie; evaluarea ofertelor şi atribuirea contractului; după caz, în funcţie de disponibilitatea informaţiilor, –  implementarea şi monitorizarea contractului.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă și expertele anticorupție, Ianina Spinei și Mariana Calughin.

Drept surse de informaţii au servit datele de pe paginile web ale autorităţilor contractante (în speţă, referitoare la planurile de achiziţii publice pe ani, bugetele planificate, deciziile conducerii, etc.), Agenţiei Achiziţii Publice (AAP) privind contractele atribuite şi datele din Buletinul achiziţiilor publice, Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor (ANSC) privind deciziile emise în privinţa contestaţiilor, Curţii de Conturi (CCRM) referitoare la constatările şi recomandările misiunilor de audit; Centrului Național Anticorupție; informaţiile plasate în SIA RSAP MTender şi pe platformele utilizate de autorităţile contractante. În cadrul monitorizării au fost utilizate diferite instrumente, inclusiv solicitarea oficială a informaţiilor publice; sesizarea autorităţilor publice (Inspectoratul General de Poliţie; Inspectoratul de Poliţie Centru, Chişinău); analiza conţinutului paginilor web (ale autorităţilor contractante, AAP, ANSC, CCRM).

Raportul a fost structurat pe aspecte ce ţin de asigurarea accesului la informaţii, informarea proactivă, analiza procedurilor de achiziții, implementarea recomandărilor CCRM referitoare la achizițiile publice.

Rezultatele monitorizării relevă că în activitatea autorităților contractante există multiple nereguli/deficiente în asigurarea accesului la informațiile despre achizițiile publice, în informarea proactivă (prin intermediul paginilor web) și în desfășurarea procedurilor de achiziţii publice.

Accesul la informaţii de interes public. Autorităţile contractante, în perioada monitorizării, nu au respectat întocmai cadrul legal din domeniu, unele solicitări de informaţii adresate Primăriei mun. Chişinău şi întreprinderilor municipale, în speță, ÎM „Autosalubritate” au fost ignorate, iar răspunsurile primite au fost superficiale şi evazive, expediate cu depăşirea termenului stabilit în legislaţie. Reprezentanţii primăriei au dat dovadă de ignoranţă şi/sau interpretare eronată a legislaţiei privind accesul la informaţii şi privind achiziţiile publice (a se vedea raportul de monitorizare). În acest context, TI-Moldova a sesizat poliţia privind încălcarea de către Primăria mun. Chişinău și ÎM „Autosalubritate”a legislaţiei privind accesul la informaţie, în rezultatul examinării uneia din sesizări în privința responsabilului primăriei fiind aplicate sancțiuni contravenționale.

Informarea proactivă. Deşi Primăria mun. Chișinău oferă utilizatorilor, prin intermediul paginii sale web, multiple informaţii despre achiziţiile publice planificate şi efectuate, precum şi asigură redirecţionarea către SIA MTender, multitudinea rubricilor şi portalurilor destinate acestui subiect (Economie; Portalul transparenţei; Informaţii publice) poate crea confuzii în căutarea şi selectarea informaţiilor, întrucât unele dintre ele se dublează, altele sunt incomplete şi neactualizate. Unele motoare de căutare nu au facilitat căutarea şi analiza datelor despre achiziţiile publice.

Informaţiile despre achiziţii publice de pe paginile web ale întreprinderilor municipale monitorizate au fost, de regulă, sumare. Datele despre buget, atribuţiile membrilor grupului de lucru pentru achiziţii, informaţiile despre achiziţiile de valoare mică, rapoartele despre monitorizarea contractelor de achiziţii nu au fost plasate pe pagina web. Întreprinderile nu au asigurat, de regulă, publicarea datelor prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală nr. 247/2017, inclusiv statutul, regulamentele interne, situaţiile financiare, rezultatele controalelor efectuate de organele abilitate, raportul conducerii.

Desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice. S-au atestat carențe/abateri la diferite etape ale achiziţiilor publice monitorizate. În partea ce ţine de planificarea achiziţiilor publice sunt de remarcat neîntocmirea şi nepublicarea anunţurilor de intenţie în Buletinul achizițiilor publice, neindicarea codurilor CPV[1] în planurile de achiziţii. Unele autorități contractante au actualizat excesiv de des planurile de achiziţii (Direcţia generală economie, comerţ, turism – de 20 de ori în anul 2022 şi de 26 ori în 2023; Direcţia generală asistenţă medicală şi socială – de 14 ori în anul 2022 şi de 9 ori în 2023), ceea ce presupune existenţa unor probleme în procesul de planificare, care conduc la creşterea manoperei membrilor grupului de lucru pentru achiziţii şi irosirea timpului de lucru al acestora.

Deși, în mare parte, achizițiile publice au fost lansate conform planurilor anuale, există cazuri de discrepanțe, când achiziția nu a fost prevăzută în plan sau procedurile au fost cumulate, întârziate, anunțate într-o altă valoare. Trezește nedumerire și externalizarea de către autoritățile contractante a unor servicii, de ex., oferirea consultațiilor juridice, elaborarea proiectelor unor regulamente – activități care ar trebui să fie realizate cu forțe proprii.

Au existat cazuri de supraestimare a valorii achiziţiei, printre cele mai vizibile – achiziţia de către ÎM „Autosalubritate” a serviciilor de promovare a imaginii, valoarea inițială fiind redusă de circa 4 ori pe parcursul anului 2023. Aceeași întreprindere, după inițierea procedurii de achiziție a acestor servicii, a anulat-o ulterior „din cauza dispariției necesității”.  

Autoritățile contractante nu întotdeauna au păstrat corectitudinea la etapa de clarificări, întrebările eventualilor operatori nefiind tratate corespunzător (nu s-a explicat de ce s-a recurs la condiții diferite în cazul unor proceduri similare; nu s-au justificat anumite cerințe, care par disproporționate în raport cu specificul lucrărilor; eventualilor operatori li s-a răspuns cu aroganță și chiar depreciativ).

Au fost frecvente cazurile când autoritațile contractante nu au făcut referinţe clare şi concrete la motivul anulării procedurilor de achiziţii. Au existat situaţii de anulare nefondată a procedurilor, cu indicarea unor motive formale, apreciate de către ANSC ca o lipsă de diligenţă a grupului de lucru în raport cu obligaţiile prevăzute de legislație.[2]

O parte din autoritățile contractante nu au plasat în SIA MTender informaţiile cu privire la achiziţiile publice de valoare mică realizate în baza contractelor directe şi facturilor, așa cum prevede HG 870/2022. Au fost cazuri când autoritățile contractante au ignorat prevederile HG 10/2021 și nu au publicat pe pagina lor web rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții, ceea ce conduce la incertitudine privind respectarea cerinţelor de monitorizare şi de asigurare a executării contractelor de achiziţii în termenele şi condiţiile prevăzute.

Deşi SIA MTender a fost îmbunătăţit continuu, inclusiv prin introducerea unor noi module de raportare, informațiile din acest sistem nu întotdeauna sunt cuprinzătoare și actualizate, inclusiv din cauză că autoritățile contractante nu sunt suficient de diligente în furnizarea informațiilor și nu sunt responsabilizate pentru nepublicarea/neactualizarea informațiilor. Căutarea informaţiilor în SIA MTender rămâne destul de dificilă, există confuzii între datele privind anularea unor proceduri de achiziţii din acest sistem şi informaţiile privind contractele încheiate la procedurile respective din tender.gov.md.

Potrivit Curții de Conturi, chiar dacă Primăria mun. Chișinău a iniţiat măsuri de prevenire a neregulilor ce ţin de achiziţiile publice, specificate în Raportul auditului conformităţii asupra procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public în aa. 2018-2020 (HCC 53/2022), aceasta n-a prezentat documente care să confirme implementarea recomandărilor Curții.

Deși Consiliul municipal Chișinău a aprobat Planul Local Anticorupție (PLA) a mun. Chișinău pentru 2022-2025 și a prezentat unele date despre realizarea acestuia la CNA, primăria n-a oferit la solicitarea TI-Moldova suficiente informații care să ateste implementarea acțiunilor planificate. Rapoartele semestriale și anuale despre implementarea PLA 2022-2025 (pentru anii 2022 și 2023) n-au fost plasate pe pagina web a primăriei.

Ca rezultat al activităților de monitorizare, autorii raportului recomandă:

• familiarizarea conducerii Primăriei mun. Chișinău, a subdiviziunilor acesteia şi a întreprinderilor municipale, cu subiecte ce ţin de efectuarea achiziţiilor publice, accesul la informaţii de interes public și petiţionarea;
• respectarea de către Primăria Chișinău a angajamentelor asumate în PLA 2022-2025, în special ce țin de elaborarea și publicarea pe pagina web a rapoartelor semestriale/anuale privind implementarea planului și componența grupului de monitorizare;
• efectuarea de către Inspectoratul Control Financiar a unui control privind respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice de către Primăria Chişinău, cu plasarea rezultatelor acestui control pe pagina web a inspectoratului;
• discutarea în comun de către reprezentanții Ministerului Finanțelor, Agenției Achiziții Publice, Inspectoratului Control Financiar, Curții de Conturi și a Primăriei Chișinău a problemelor sistemice identificate în efectuarea achizițiilor publice în vederea remedierii situației;
• responsabilizarea autorităților contractante pentru neprezentarea în SIA MTender a informațiilor despre achizițiile publice de valoare mică efectuate, precum și pentru nepublicarea rapoartelor despre monitorizarea contractelor de achiziții;
• iniţierea de către Primăria Chişinău a unor misiuni de audit intern la subiectul achiziţiilor publice care să acopere entităţile specificate în HCC 53/2022, cu informarea despre rezultate a CMC şi a publicului, prin plasarea rapoartelor de audit intern pe pagina sa web;
• dezvoltarea paginii web a primăriei la capitolul achiziții publice: concentrarea datelor la o singură rubrică/portal pentru a exclude dublarea informaţiilor la diferite rubrici, actualizarea continuă a datelor;
• îmbunătățirea paginilor web ale întreprinderilor municipale: crearea/completarea unor rubrici speciale destinate achiziţiilor publice, plasarea informaţiilor prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală nr. 247/2017;
• dezvoltarea continuă a capacităţilor funcţionale ale SIA MTender, introducerea opţiunii de plasare a deciziilor grupurilor de lucru pentru achiziţii la compartimentul Evaluarea ofertelor; excluderea neconformităților dintre informațiile privind anularea procedurii de achiziţii pe MTender și de atribuire a contractului la aceeași procedură pe tender.gov.md.

Acest comunicat de presă a fost realizat în cadrul proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul Chişinău sub lupa transparenţei”, desfăşurat de către Transparency International – Moldova, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrităţii în achiziţiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă (SUA). Proiectul urmăreşte susţinerea reformelor în domeniul achiziţiilor publice în Moldova, care vor spori transparenţa şi corectitudinea achiziţiilor publice prin abilitarea cetăţenilor de a responsabiliza instituţiile relevante. Opiniile exprimate în comunicat şi responsabilitatea pentru conţinutul acestuia aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opinia IDIS „Viitorul” şi a donatorului.

[1] Simboluri numerice specifice produselor sau serviciilor.

[2] De ex., decizia ANSC nr.03D-465-23 din 18.07.2023 privind anularea de către Primăria mun. Chișinău a procedurii de achiziție a echipamentului tehnic.

Vedeți Raport de monitorizare privind achiziţiile publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele subdiviziuni și întreprinderi municipale

Vedeți aici prezentarea Raportului de monitorizare privind achiziţiile publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele subdiviziuni și întreprinderi municipale

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansează un concurs de granturi mici pentru organizaţiile neguvernamentale (ONG) locale și regionale în vederea monitorizării politicilor publice anticorupţie la nivel local.  În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa  6 luni. 

Scopul Concursului: Facilitarea și promovarea eforturilor organizațiilor neguvernamentale locale și regionale în monitorizarea politicilor publice anticorupție la nivel local, contribuind astfel la consolidarea transparenței și responsabilității în administrația publică.

Eligibilitate:

Pentru a participa la concurs, ONG-urile interesate vor depune cereri de granturi care vor include:

• aplicaţia narativă (formular atașat)

• bugetul detaliat al proiectului (în MDL) (formular atașat)

• certificatul de înregistrare al organizației şi informaţiile despre organizaţie

Cererile de granturi vor fi depuse în variantă electronică la adresa e-mail office@old.transparency.md, zaharia_lilia@yahoo.com în limba română sau rusă, inserând mesajul „Proiect anticorupție”. La evaluarea propunerilor de proiect, se va ține cont de relevanța și impactul proiectului, bugetul solicitat și capacitățile de monitorizare a echipei proiectului. De asemenea, membrii grupului de evaluare vor lua în considerare experiență anterioară a organizației în domeniul anticorupție sau dacă organizația a fost implicată în procesul de monitorizare a politicilor publice  la nivel local.

Termenul limită de prezentare a propunerilor de proiect este 24 martie 2024. Aplicațiile vor fi evaluate de experți anticorupție.

Procesul de selectare: 25 – 28 martie 2024. Anunțarea rezultatelor: 29 martie 2024. 

Pe parcursul realizării proiectelor, beneficiarii vor primi consultații și mentorat din partea TI-Moldova.

În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa  6 luni (aprilie – prima lună de implementare).

Pentru mai multe detalii, puteți expedia mesaj la adresa de email: i_spinei@yahoo.com (experta TI-Moldova, Ianina Spinei), tel: 079412909.

Granturile vor fi finanțate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.